Internet/New Media

Pirateria software, o piata de 200 mil. $ pe an. Ce risti daca ai programe fara licenta

13 Sep, 00:03 • cristian.lacraru
Valoarea software-ului piratat in Romania s-a ridicat anul trecut la 195 mil. dolari, iar rata pirateriei este in prezent de 64%. Si asta desi cei care practica acest "sport" pot ajunge sa plateasca amenzi si despagubiri usturatoare, sau chiar sa faca inchisoare. Avocata Magda Popescu, reprezentanta Business Software Aliance in Romania, a explicat pentru DailyBusiness.ro cum sunt depistati infractorii si care sunt riscurile la care se supun cei care folosesc programe fara licenta.
Pirateria software, o piata de 200 mil. $ pe an. Ce risti daca ai programe fara licenta

Din punct de vedere legal, administratorul unei companii ce detine software piratat risca sa se aleaga cu cazier si cu amenda penala de pana la 30.000 de lei, sau inchisoare pana la 4 ani. Totusi, „de regula se da inchisoare cu suspendare”, explica reprezentanta BSA.

Totodata, compania risca sa aiba dosar penal, intrucat din 2006 pot avea raspundere penala proprie si persoanele juridice. In acest caz, firmele pot primi amenzi penale de pana la 600.000 de lei si una sau mai multe pedepse complementare, care presupun suspendarea totala a activitatii de pana la un an sau partiala pana la trei ani, sau inchiderea unor puncte de lucru.

Totodata, o companie care are probleme de acest gen risca interdictia de a participa la proceduri de achizitie publica timp de pana la trei ani, spune Magda Popescu. Compania poate fi obligata si la distribuirea hotararii de condamnare, care este o pata pe obrazul sau.

In afara de aceste pedepse penale, reprezentanta BSA spune ca titularii drepturilor de autor (dezvoltatorii de software) se pot constitui parti civile in procesul penal si pot cere despagubiri. „Legea le da dreptul sa ceara de pana la trei ori valoarea de full retail a software-ului piratat”, spune Popescu.

Nu este necesar ca compania in cauza sa distribuie software piratat pentru a fi acuzata. „Se poate ajunge aici si in situatii de utilizare, in cazul in care intentia este evidenta. In momentul in care intreprind pasi evidenti pentru ascundere, avem un motiv sa cerem de trei ori contravaloarea programelor”, a adaugat reprezentanta BSA.

Suma maxima este solicitata, insa, intotdeauna in cazurile de distributie, intrucat pericolul social al infractiunii este considerat mai mare. Si asta pentru ca, pe langa faptul ca raspandeste piraterie, distribuitorul face concurenta neloiala comerciantilor si distribuitorilor legali, si afecteaza piata. In plus, acesta obtine venituri ilegale iar fapta sa se asociaza cu evaziunea fiscala.

[b]Cine pirateaza software[/b]

Printre piratii din Romania s-au numarat si angajatii unor retaileri de top precum Altex, Domo sau Selgros.

„Angajatii lor, in timpul orelor de serviciu, cu mijloace puse la dispozitie de firma, fac piraterie, in sensul ca vand calculatoare cu software preinstalat fara licenta. Uneori mai fac un ban in plus din asta, alteori este gratuit, pentru ca asa isi pot realiza targetul de vanzari”.

Ca exemplu in acest sens sta o decizie importiva Altex, pronuntata in cazul unui magazin in Sibiu, in 2009, unde angajatul vinovat a primit inchisoare cu suspendare, iar compania a fost obligata la despagubiri.

„In momentul in care ai 5-6 cazuri in diferite zone din tara, te poti gandi ca conducerea da dovada de neglijare a fenomenului. Nu se poate dovedi si nu s-a dovedit deocamdata in aceste cazuri implicarea managementului, intentia indirecta sau vreo culpa. Insa cel putin neglijenta poate sa incurajeze indirect o astfel de conduita a angajatilor”, spune Magda Popescu.

In total, in ceea ce priveste marii retaileri din Romania, au fost depistate 6 cazuri la Altex, toate in anii trecuti, 6 la Domo, atat in anii trecuti cat si anul acesta, si doua la Selgros, ambele anul acesta.

Totodata, la un dealer din Olt al K Tech, compania care detinea lantul UltraPro, au fost descoperite, prin verificari inverse, aproape 60 de PC-uri vandute cu sisteme de operare piratate.

Totusi, cel mai rasunator caz de acest gen din Romania a avut in centru Santierul Naval Daewoo Mangalia. Compania a platit, in 2009, despagubiri de peste 800.000 de euro, intrucat avea instalate aproximativ 300 de copii pirat ale soft-ului de proiectare Autodesk.

„In acest caz nu s-a folosit multiplicatorul de 3x, suma a reprezentat valoarea softului piratat iar conflictul s-a incheiat pe cale amiabila”, spune reprezentanta BSA.

Un alt caz rasunator este cazul unei companii de call-centere din Iasi, care a fost nevoita, in 2008, sa plateasca daune de aproximativ 300.000 euro.

Si persoane fizice au fost gasite vinovate de piraterie. De la inceputul anului, au fost pronuntate 17 de condamnari de inchisoare, toate cu suspendare, iar prejudiciul total in aceste cazuri s-a ridicat la 440.000 de euro.

Totusi, in Romania au existat si condamnari cu executare pentru distribuirea de software piratat.

„‘Clientii de la Universitate’, dup ace au luat foarte multe amenzi contraventionale pe care nu le-au platit, la un moment dat au inceput sa fie condamnati”, spune Magda Popescu. Unul dintre acestia a primit o pedeapsa de 6 ani si 7 luni de inchisoare, iar prejudiciul creat de el a fost de aproximativ 80.000 euro.

„Traditional, zona de utilizatori casnici si de small business este mai expusa la piraterie, la utilizare de software fara licenta. Cu cat vorbim de companii mai mari si de institutii, pirateria scade”, explica reprezentanta BSA.

„Mai exista o schema clasica: companii care angajeaza studenti care au acces la licente educationale sau academice mult mai ieftine. Acestia au acces la preturile respective pe baza carnetului de student, si vin si le aduc in companie”, spune avocata.

Sisteme de operare cu licenta destinata studentilor sunt vandute si pe site-urile de licitatii din Romania, pentru preturi intre 50 si 100 de lei.

„Daca tipul de soft este strict legat de utilizator sau de mediul de utilizare, atunci nu este legal ce face nici vanzatorul nici utilizatorul”, avertizeaza Popescu.

„Daca, insa, este vorba strict de ceva primit intr-un program promotional si in termenii si conditiile de utilizare nu exista asemenea restrictii, atunci utilizatorul ar putea sa obtina un produs bun, dar e posibil ca acela care il comercializeaza sa se afle intr-o situatie de incalcare a promotiei. Depinde foarte mult, de la caz la caz”, adauga aceasta.

Potrivit Magdei Popescu, [b]si in institutiile de stat se mai intalnesc cazuri de piraterie[/b].

„La nivel central ei au un agreement global care rezolva cat de cat problemele. Problemele identificate au fost in general la autoritatile publice locale sau la primarii”, a adaugat aceasta.

O institutie de stat nu poate fi amendata, spune avocata, insa reprezentantul autoritatii publice sau directorul de IT al institutiei pot primi amenda, iar institutia este fortata sa plateasca despagubiri civile fata de titularii drepturilor softului.

Totusi, in cazurile de piraterie la stat, acestea s-au incheiat, pana acum, pe cale amiabila. Nu exista o estimare oficiala a ratei pirateriei software in randul institutiilor de stat.

[b]Cum sunt depistati „piratii”[/b]

„Se mai fac si verificari preventive, dar mai rar. De regula se merge la sigur„, spune Magda Popescu. In Romania, verificarile pot fi facute doar de autoritati, si nu de titularii de drepturi de autor reprezentati de BSA.

„Titularii de drepturi pot sa faca sesizari, sa-si supravegheze piata, sa urmareasca dosarul, sa colaboreze, sa organizeze traininguri pentru politie si parchete. Noi venim cu zona de suport, insa ei sunt cei care efectueaza verificarile”, spune Popescu.

In ceea ce priveste sursele de informare ale autoritatilor, reprezentanta BSA spune ca „afla si de la noi, si noi furnizam informatii, dar cele mai bune informatii vin chiar de la ei, pentru ca asta e job-ul lor, sa-si cunoasca piata”.

Potrivit acesteia, de multe ori Politia realizeaza verificari incrucisate. Astfel, se verifica obiectul de activitate al companiei, tipul de programe care ar fi necesare pentru acesta, numarul de angajati si fisa postului lor. Ulterior, aceste date sunt coroborate cu licentierile de volum ale programelor software, care sunt inregistrate in bazele de date ale producatorilor.

„Din aceste verificari incruciste apar niste indicii temeinice ca e nevoie de inceperea urmaririi penale, de autorizatie de perchezitie. Toate se obtin pe baza a ceea ce Codul de Procedura Penala numeste ‘indicii temeinice'”.

„Se pot folosi si ‘inaintasi’. In cazurile de distribuire de software piratat se fac cumparaturi controlate. Asa cum la cazurile de contrabanda, masinile sunt lasate sa intre in tara apoi tranportul e urmarit, si aici se pot face cumparari controlate pentru a se verifica informatiile”, mai spune Magda Popescu.

Nu se merge la ghici. Se fac verificari inainte de control, se lucreaza profesionist„, ne asigura reprezentanta BSA.

Aceasta spune ca, de multe ori, chiar fostii angajati ofera informatii despre firmele care pirateaza software.

[b]Cum arata cifrele despre piraterie[/b]

Rata pirateriei din Romania se ridica, in 2010, la 64%, in scadere cu 5% fata de 2005, potivit unui studiu al companiei de cercetare IDC. Si asta dupa ce in 2005, procentul era de 69%. In zona de legalitate, insa, care in prezent reprezinta 36% din piata, intra si software-ul gratuit, care este considerat legal.

Desi rata pirateriei este inca mare, aceasta a scazut constant in Romania, chiar si intr-un an de criza cum a fost 2010. In acelasi interval, in Europa rata pirateriei a scazut cu numai 1%, pana la nivelul de 35%, iar la nivel mondial a crescut usor.

„In primul rand, noi am pornit de la o cifra mult mai mare. Cand vom ajunce si noi spre 30%, ritmul de scadere va incetini, pentru ca potentialul e mai mic pe masura ce scade fenomenul”, spune reprezentanta BSA.

Dincolo de aceasta explicatie statistica, o contributie importanta la scaderea fenomenului au avut-o si eforturile de constientizare facute de BSA.

Totusi, pirateria nu este, inca, privita in Romania ca un furt.

Aceasta forma de proprietate, pentru ca nu are un obiect material, este mai putin respectata. Nu exista o perceptie ca acesta este un furt. Este, in primul rand, o problema de perceptie”, spune avocata.

In ceea ce priveste valoarea software-ului piratat in Romania, aceasta se ridica, in 2010, la suma de 195 milioane de dolari, potrivit aceluiasi raport IDC.

Spre comparatie, piata de software se ridica, in 2010, la 297 milioane de dolari.

In ciuda scaderii procentuale, valoarea software-ului piratat a crescut aproape an de an in Romania, in principal datorita cresterii penetrarii calculatoarelor si a pietei software.

Singura exceptie este anul 2009, cand valoarea sofware-ului piratat scadea fata de anul precedent.

„Scaderea de la 2008 la 2009 se datoreaza atat crizei, cat si diferentelor de curs valutar, in proportii aproximativ egale”, explica Popescu.

Potrivit studiului IDC, o reducere de 10% a ratei pirateriei in Romania ar duce la o crestere cu 2,5% a economiei in intervalul 2010-2013. Contributia acestui lucru la produsul intern brut (PIB) ar fi de 573 milioane de dolari, iar veniturile in plus catre industria IT locala s-ar ridica la 498 milioane de euro.

In plus, o asemenea scadere a ratei piateriei ar genera peste 3.700 de noi locuri de munca, iar statul ar obtine din taxe venituri suplimentare de 86,98 milioane de dolari.

Business Software Alliance este o organizatie ce promiveaza industria software si activeaza in peste 80 de state. Printr membrii BSA se numara Adobe, Apple, Autodesk, Bentley Systems, Bitdefender, CNC, Corel, Dassault Systèmes SolidWorks Corporation, Microsoft, Progress Software, Romsym Data, Siemens, Siveco, Softwin, Symantec si The MathWorks.