Sindicatul poliţiştilor cere înlocuirea judecătorilor din România cu un sistem bazat pe inteligenţa artificială. Ce spun juriştii

Potrivit documentului înaintat ministerului de resort, inițiativa vizează „crearea și implementarea unui Sistem de Soluționare Automată (SSA) bazat pe inteligență artificială, destinat soluționării cauzelor administrative cu respectarea deplină a principiilor legalității, imparțialității, echității și protecției drepturilor fundamentale”.

În propunerea legislativă elaborată de sindicat, se prevede ca sistemul automatizat să integreze o bază de date complexă, care să includă toate actele normative interne, deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), deciziile Curții Constituționale a României (CCR), precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Practic, AI-ul ar urma să analizeze spețele pe baza unei interpretări automate a legislației și a precedentelor judiciare.

Sindicatul invocă, în susținerea proiectului, un precedent legislativ recent: „precedentul recent creat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a intervenit legislativ pentru accelerarea soluționării proceselor din domeniul salarizării și prestațiilor sociale, recunoscându-se astfel oficial necesitatea eficientizării actului de justiție și protejării bugetului public”.

Astfel, sindicaliștii consideră că este momentul ca România să facă un pas curajos în direcția digitalizării justiției.

„Sindicatul Național Pro Lex consideră că România trebuie să valorifice aceste tendințe și să adopte măsuri legislative curajoase, în beneficiul cetățenilor, al statului de drept și al sistemului de justiție”, se arată în document.

În ciuda optimismului exprimat de inițiatori, propunerea a generat reacții puternice în rândul juriștilor și al specialiștilor în administrație publică, care sunt împărțiți în privința fezabilității și legalității unei astfel de măsuri.

Avocatul Silvia Uscov a criticat dur proiectul legislativ, avertizând asupra incompatibilității sale cu principiile fundamentale ale statului de drept: „Delegarea completă a actului de justiție către sisteme automatizate este incompatibilă cu principiile fundamentale ale statului de drept”

Uscov subliniază că proiectul ridică serioase probleme de constituționalitate și tehnică legislativă.

„Proiectul legislativ propus de Sindicatul Pro Lex privind utilizarea inteligenței artificiale (IA) în soluționarea litigiilor de contencios administrativ prezintă deficiențe majore, ce îl fac neviabil în forma actuală.

Propunerea contravine principiului separației puterilor în stat și dreptului la un proces echitabil, delegând actul de justiție unui sistem automat, încălcând astfel art. 124 din Constituție. Proiectul supraevaluează dramatic capacitățile actuale ale sistemelor de IA, care nu pot interpreta autentic ‘spiritul legii’ sau realiza un raționament juridic veritabil.”, a declarat Silvia Uscov, pentru Ziare.com.

Silvia Uscov: „Sistemele de inteligenţă artificială nu sunt imparţiale, ci perpetuează prejudecăţile din jurisprudenţa existentă”

Avocatul atrage atenția și asupra riscurilor de erori și perpetuare a prejudecăților, întrucât sistemele automatizate sunt alimentate cu date existente, inclusiv decizii greșite.

„Contrar afirmațiilor din proiect, sistemele de IA nu sunt imparțiale în mod inerent, ci perpetuează și amplifică prejudecățile existente în jurisprudența pe care o procesează. De asemenea, un astfel de sistem va ‘mesteca’ și deciziile eronate, perpetuându-le sistematic și creând un efect de feedback negativ”, a adăugat Uscov.

Avocata punctează și aspectele ce țin de lipsa căilor de atac și de riscurile cibernetice asociate unui sistem centralizat.

„Din perspectiva drepturilor procesuale, proiectul limitează drastic căile de atac, eliminând controlul substanțial asupra interpretării și aplicării legii. Totodată, sunt ignorate riscurile semnificative de securitate cibernetică asociate cu un astfel de sistem centralizat”, explică aceasta.

În concluzie, avocatul consideră că propunerea sindicaliștilor pare mai degrabă un exercițiu de imagine decât o inițiativă legislativă solidă.

„Considerăm că acest proiect a fost înaintat mai degrabă pentru a genera dezbateri publice decât ca propunere legislativă serioasă, aspect confirmat de forma sa superficială și de nerespectarea elementelor esențiale de tehnică legislativă. Deși IA poate contribui la eficientizarea unor aspecte administrative ale sistemului judiciar, delegarea completă a actului de justiție către sisteme automatizate este incompatibilă cu principiile fundamentale ale statului de drept”, a mai spus Silvia Uscov, potrivit sursei citate.

Citeşte şi: Cât a cheltuit un turist în perioada de 1 Mai la un magazin de la mare. Românii compară Mamaia cu Saint-Tropez la prețuri