Ce este interzis de Sfântul Ioan și cui spunem „La mulți ani” pe 7 ianuarie

Sărbătorit anual pe 7 ianuarie, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și marchează încheierea oficială a ciclului sărbătorilor de iarnă. Ziua este strâns legată de Bobotează și are o semnificație religioasă profundă, dar și o puternică dimensiune populară, fiind asociată cu tradiții, obiceiuri de purificare, superstiții și una dintre cele mai mari onomastici din România, potrivit capital.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Sfântul Vasile cel Mare și legătura istorică cu spațiul românesc

Ce este interzis de Sfântul Ioan și cui spunem „La mulți ani” pe 7 ianuarie

În spiritualitatea creștină, Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut drept Înaintemergătorul Domnului, cel care a vestit venirea lui Iisus Hristos și L-a botezat în apele Iordanului. Fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, nașterea sa a fost anunțată de îngerul Gavriil, iar viața sa a fost una ascetică, marcată de renunțare la cele lumești și de o credință neclintită. Tradiția spune că Ioan trăia în deșert, se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică și purta o haină din păr de cămilă, simbol al asprimii și al curățeniei sufletești. Misiunea sa a fost să cheme oamenii la pocăință, să îi boteze și să pregătească poporul pentru venirea Mântuitorului, motiv pentru care este considerat una dintre cele mai mari figuri ale creștinismului, după Fecioara Maria.

Ziua de 7 ianuarie este marcată cu cruce roșie în Calendarul ortodox și are rolul de a închide simbolic sărbătorile de iarnă începute la Sfântul Nicolae. În credința populară, această zi este legată de apă și purificare, Sfântul Ioan fiind considerat ocrotitorul apei sfințite și al copiilor. Se spune că de Sfântul Ion „se botează gerul”, expresie care sugerează o îmblânzire a iernii și apropierea treptată a primăverii. Starea de spirit din această zi este considerată hotărâtoare pentru restul anului, astfel că oamenii sunt îndemnați să fie veseli, să petreacă și să evite certurile sau tristețea.

În diferite regiuni ale României s-au păstrat tradiții vechi, care au în comun ideea de comunitate și curățire spirituală. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este Iordănitul femeilor, când femeile se adună la o gazdă, aduc mâncare și băutură și petrec până dimineața, într-un ritual simbolic al solidarității. În Bucovina și Transilvania se practică Udatul Ionilor, obicei în cadrul căruia sărbătoriții sunt stropiți cu apă sau chiar purtați în alai până la râu, într-un gest ce amintește de botez. În multe gospodării, dimineața de Sfântul Ion începe cu stropirea casei și a membrilor familiei cu agheasmă mare, rămasă de la Bobotează, pentru protecție și sănătate.

Sărbătoarea este însoțită și de numeroase superstiții și interdicții, menite să ferească oamenii de rele. Este interzis consumul de vin roșu, care simbolizează sângele vărsat la martiriul sfântului, iar folosirea cuțitelor este evitată, alimentele fiind rupte cu mâna. Nu se spală rufe, nu se coase și nu se face curățenie mare, pentru a nu tulbura liniștea spirituală a zilei. Fetele tinere se spală pe față cu apă curată de la fântână pentru frumusețe și noroc, iar stropirea cu agheasmă este considerată obligatorie pentru protecția împotriva bolilor și a necazurilor. Ziua este ținută și pentru a feri gospodăria de incendii și animalele de primejdii.

Sfântul Ion este totodată una dintre cele mai mari onomastici din România. Peste 1,9 milioane de români își serbează numele în această zi. Sunt sărbătoriți toți cei care poartă nume derivate din Ion, atât masculine, precum Ionel, Ionuț, Ionică, Ioniță, Ivan, Nelu sau Nică, cât și feminine, precum Ionela, Ionica, Ionuța, Oana, Nela sau Jana. De asemenea, sunt considerate variante ale numelui Ion și numeroase nume de proveniență străină, precum Jan, Giovanni, Gianni, Juan, Johan, Ivana sau Gianina, răspândite în România.