Lifestyle

Cum invingem criza? Al treilea sistem – nici capitalism, nici comunism

16 Sep, 10:15 • valentin.gros
Solutia la criza financiara mondiala? Nici capitalismul, nici comunismul, ci comunitati locale puternice, care sa nu depinda de economia mondiala si sa foloseasca energie putina, intr-un mod eficient. Desi pare naiva, aceasta "teorie anti-globalizare" merita citita, macar pentru amuzament. Iata ce spune activista de mediu Theo Kitchener din Australia.
Cum invingem criza? Al treilea sistem – nici capitalism, nici comunism

Ni s-a spus ca in 2008 a izbucnit criza financiara
mondiala din cauza imprumuturilor iresponsabile, care nu au mai putut fi rambursate.
E adevarat, dar asta e doar o parte dintr-o problema mult mai complexa.

Stim ca sistemul nostru economic se bazeaza pe nevoia
de continua crestere. Adevarul e ca ne aflam intr-un punct unde aceasta
crestere nu mai pare posibila. Guvernantii ne spun ca mergem in jos, dar noi,
oamenii simpli, nu avem nevoie sa auzim asta de la ei, pentru ca o stim deja.
Avem computere, avem Internet, ne putem informa si singuri.

Intrebarea e – cum rezolvam aceasta problema? Ca in
orice situatie conjuncturala, trebuie sa analizam riscurile si oportunitatile. Haideti
sa vedem cum actioneaza sistemul bancar, la nivel mondial. Conform perceptiei
generale, bancile dau credite din banii pe care deja ii au, de la depunatori.

[b]Bani reali, bani in computer[/b]

Sa presupunem ca ai depus 100 de dolari la o banca. Alta
persoana vine si ia cu imprumut 90 de dolari. Acum exista, practic, in sistem
190 de dolari (banca este creditata ca ii are pe cei 100). Si asa mai
departe…

Astfel, banii se „multiplica” de 10, de
100 de ori. Suna straniu? Si totusi, mai putin de 1% din banii care circula in
economie se afla sub forma de monede (sau bancnote). Restul, sunt doar niste
cifre in computere.

Sistemul sporeste astfel banii din economie (cei
reali plus cei „din computere”) si asa apare „cresterea
economica”, bazata pe capacitatea noastra de a plati creditele luate de la
banca, impreuna cu dobanzile.

[b]De ce este energia tot mai scumpa[/b]

Si acum, sa facem o comparatie cu istoria
business-ului din economia reala. In secolul 18 izbucneste revolutia
industriala. La acel moment, petrolul nu era o problema, cantitatile necesare
fiind usor de extras.    

Apoi, nevoia de petrol a crescut tot mai mult si
iata ca in ziua de azi, facem eforturi uriase pentru extragerea lui, utilizand
tehnologii tot mai scumpe si mai riscante pentru mediu. Astazi, petrolul nu mai
este la fel de ieftin ca in urma cu 200 si ceva de ani.

Continuam sa traim exploatand resursele de energie
ale planetei, dar din 2008 incoace am observat ca viata noastra s-a inrautatit.

Considerand 2008 ca punct de cotitura, putem spune ca din acel punct, noi am
continuat sa folosim petrol, dar nu am mai folosit petrol ieftin. Si
trebuie sa admitem ca economic vorbind, gasim petrolul in toate bunurile pe
care le folosim. Pretul petrolului influenteaza preturile la mancare, haine, case, asfalt, electronice etc.

Dar petrolul nu este singura sursa de energie. Mai
exista gaz natural, uraniu, minerale rare, fosfor si alte substante care pot
misca lucrurile pe aceasta planeta.
Pentru a accesa aceste resurse, am creat tehnologii
tot mai sofisticate. Puse in practica, ele au facut nu numai bine, ci si rau. Noile
tehnologii au dus la dezastre naturale. Ca si cum ne-am da foc la casa pentru a
ne incalzi.
[dbvideo=925]

Revenind la sistemul bancar, constatam ca datoriile
tarilor, companiilor si persoanelor fizice au crescut si au crescut, ajungand
la sume exorbitante (150 trilioane de dolari in clipul lui Theo – n.r.).
Practic, toata lumea este datoare la banci.

Bancile au imprumutat si imprumutat, cat timp banii
le veneau inapoi, dar cand debitorii au intrat in incapacitate de plata, ele au
scazut volumul creditelor. Numarul falimentelor a crescut insa, din ce in ce
mai mult, si ca efect, suma banilor (monede plus „bani in computere”)
din economia reala a scazut.

Valoarea bunurilor pe care oamenii le-au cumparat cu
banii imprumutati a coborat, de asemenea, astfel ca multi datornici care si-au
luat casa cu bani de la banca au constatat ca datoria a ajuns mai mare decat
valoarea casei!

Alte consecinte? Rata somajului in crestere, preturi
mai mari.

La fel ca in timpul marii depresiuni din 1929-1933,
oamenii trebuie sa munceasca tot mai mult si tot mai mult pentru a-si procura
aceleasi cantitati de hrana, alimente, combustibil etc.
Si atunci, ce putem face? Intr-un scenariu
deflationist, banii pierduti in falimente si banii tipariti se vor duce in
plata datoriilor.

[b]Sistemul mondial se autodistruge[/b]

Cum lucrurile merg tot mai rau, guvernele incearca,
in primul rand, sa se salveze pe ele insele. De exemplu, cresc taxele si reduc
cheltuielile. Nu au nicio strategie de a ne salva pe noi. Ca daca ar fi avut,
ar fi aplicat-o pana acum.

Acest sistem si-a atins o limita si acum se
autodistruge, pas cu pas. Dar asta poate fi un castig pentru noi. Pentru ca pe
Glob sunt milioane de oameni care ar muncesc in sisteme mai bune, care ar putea
lua locul celui mondial.

Dezvoltarea industriala nu ne-a facut fericiti.
Muncim din greu, si pentru ce? Ca sa cadem lati si totodata sa obosim si
planeta.

De ce nu ne-am asigura provizii folosind
mai putina energie? Exista alternativa la capitalism. Si aceasta nu e
comunismul. Cele doua forme de organizare a societatii implica un sistem
industrial care nu e eficient, nu duce la nimic bun.

[b]Infrastructura noua pentru o viata decenta[/b]

Intr-o lume cu tot mai putine resurse si tot mai
putini bani, daca nu vom face nimic, vom sucomba. Vom ajunge la conflicte, la
evenimente neplacute pe care nimeni nu le vrea.

Optiunea pozitiva este sa invatam sa traim unii
alaturi de altii, avand grija de pamant. Putem munci impreuna, pentru a
construi o infrastructura noua, care sa ne asigure o viata decenta.

Putem cultiva singuri produsele de care avem nevoie,
astfel incat sa supravietuim si sa petrecem mai mult timp cu familiile noastre.

Asta nu inseamna sa ne intoarcem la Epoca de Piatra.
Ci sa producem mai mult cu mai putina energie. Sa traim fara o economie superindustrializata. Sa producem intensiv hrana
organica, sa cream comunitati unde tehnologiile cu consum mic de energie sa ne
asigure tot ce ne trebuie pentru traiul zilnic.

Nevoile zilnice ale omului, cum ar fi termoficarea, pot fi satisfacute cu energiile neconventionale, utilizate cu un inalt grad de eficienta.

Monedele locale sunt mai stabile si mai echitabile. Circulatia marfurilor – vom produce cele necesare aproape de casa, cu costuri minime, iar partenerii de afaceri pot comunica prin retele de net locale. Deja exista sistemul P2P (Peer-to-peer), care poate fi pus in aplicare daca Internetul cade.

Theo Kitchener (28 de ani), autoarea clipului, a absolvit Universitatea din Melbourne in 2009 si School for Social Entrepreneurs in 2011. In prezent lucreaza la The Sharehood, o companie prin care incearca sa-si puna in aplicare ideea in care crede: totul poate fi utilizat eficient in comunitate – masini, produse, energie.