Lifestyle

De ce te-ai muta la tara: Orasul, locul unde supravietuirea devine misiune imposibila

25 Nov, 00:07 • alexandru.suciu
Migratia catre zone rurale, o tendinta tot mai evidenta la nivel global, se manifesta si in Romania. Viata la tara prezinta avantajul unui trai in armonie cu mediul, dar in acelasi timp poate fi o alternativa de supravietuire la marile aglomerari urbane. Ai avea curajul sa te muti la sat?
De ce te-ai muta la tara: Orasul, locul unde supravietuirea devine misiune imposibila

Multi oameni considera ca lumea este
suprapopulata. Dar nimeni nu poate sa defineasca suprapopularea,
astfel ca acest concept este greu de confirmat sau de infirmat. Cel
mai bun lucru pe care il pot face este sa dea exemple precum
aglomerarile de trafic, criza locativa, cozile de la magazine. Dar
acestea nu sunt exemple de suprapopulare la nivel global, se arata intr-un clip video publicat de organizatia overpopulationisamith.com.

Avem, in schimb, exemple de
supraincarcare urbana. Si stim asta pentru ca astfel de situatii sunt
intalnite numai in orase. Iar orasele sunt locuri unde traiesc
impreuna foarte multi oameni. Toti acesti oameni fac posibile
inovatiile, colaborarea, dezvoltarea economica. Cu alte cuvinte,
eforturi pentru ca viata sa fie cat mai placuta. Dar in pofida
acestor eforturi, parca viata este, dimpotriva, tot mai neplacuta.

Dupa cum stie oricine a fost vreodata
la un concert rock, acolo unde vin multi oameni se face inghesuiala.
La fel ca la un concert rock, orasul devine un loc aglomerat nu
pentru ca lumea se inmulteste intr-un ritm foarte rapid, ci pentru ca
multi vin, din alte parti, catre acel loc. De fapt, studiile arata ca
rata natalitatii scade atunci cand oamenii se muta in asezari urbane.
Costurile ridicate ale vietii fac tot mai dificila intretinerea unei
familii intr-un oras. In acelasi timp, in alte zone, cele rurale,
viata se deruleaza intr-un mod mai simplu si mai lipsit de stres.

Multi oameni pe o suprafata mica
inseamna si multe probleme. E nevoie de infrastructura pentru a
asigura dezvoltarea economica si cele necesare vietii. Uneori,
aceasta infrastructura se defecteaza. Rezulta: someri, oameni fara
locuinte si alte drame sociale.

[dbvideo=1220]
Dar la fel cum oamenii continua sa
mearga la concertele rock, ignorand gunoaiele din jur si traficul
infernal, promisiunea unor joburi mai bune, scolile prestigioase,
serviciile medicale moderne si institutiile de cultura ii cheama pe
oameni sa paraseasca satele si sa vina la oras. Din acest motiv,
orasele devin tot mai aglomerate, iar in alte parti apare tot mai
mult spatiu. Daca nu mai suporti aglomeratia, te poti muta in alta
parte.

[b]Criza i-a intors la glie[/b]

In primii trei ani de criza, peste
325.000 de romani s-au mutat de la oras la sat. Spre comparatie,
numarul celor care s-au mutat de la tara la oras se ridica la
232.000, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

In 2011, ultimul an pentru care INS
ofera informatii, migratia neta interna in mediul rural a fost de
30.000 de oameni. Au plecat de la sate 130.000 de oameni si au
venit sa locuiasca acolo 160.000 de oameni.

Din cei plecati, o parte
se duc la munca in strainatate, altii se muta in urma casatoriei, iar
altii isi incearca norocul in marile orase, in speranta gasirii unui
loc de munca.

Ca romanii nu se mai ingramadesc sa vina in orasele mari, rezulta si din datele site-urilor imobiliare. Daca in anii anteriori venirea studentilor mai ridica nivelul chiriilor, in 2013 acest fenomen nu a mai influentat preturile.

Cei mai multi oraseni se muta in mediul rural impinsi de criza, dar exista o anumita categorie care prefera sa renunte la cariera de la oras pentru o viata mai linistita la tara, fenomen cunoscut sub denumirea de downshifting

„Generatiile noi sunt cu mult mai inclinate catre a aprecia lucrurile care conteaza: familie, timp liber, pasiuni, relaxare, in detrimentul functiilor importante, al salariilor mari si al posibilitatilor de dezvoltare profesionala”, explica Monica Dona, specialist in resurse umane.

Intoarcerea la glie a romanilor este sustinuta chiar prin masuri guvernamentale. Astfel, peste 9.500 de tineri fermieri au semnat la inceputului anului contracte de finantare pentru instalare in mediul rural, in valoare de 211,6 milioane euro, suma reprezentand aproape 64% din fondurile europene, in suma de 331,8 milioane euro, alocate acestei masuri.