Forumul Global al Nicotinei: Restricțiile excesive pot favoriza piața neagră

Concluzia desprinsă din dezbateri a fost că limitarea accesului la produse precum țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și pliculețele cu nicotină poate avea drept efect protejarea celei mai nocive forme de consum al nicotinei – fumatul.

Participanții au atras atenția că una dintre cele mai importante consecințe neintenționate ale politicilor foarte restrictive este extinderea comerțului ilicit. Potrivit informațiilor prezentate în cadrul forumului, piața ilegală reprezintă aproximativ 71% din comerțul mondial cu produse de tip țigarete electronice. În opinia experților, acest fenomen stimulează activitățile infracționale organizate și provoacă pierderi economice, fără a conduce la o reducere reală a prevalenței fumatului.

Arielle Selya, cercetător în domeniul comportamental și al reducerii riscurilor asociate fumatului, a explicat că numeroase politici sunt construite pornind de la o abordare concentrată exclusiv pe riscurile potențiale, în special cele referitoare la tineri, fără a evalua suficient beneficiile comparative și schimbările comportamentale produse la nivelul populației. „Întrebarea nu ar trebui să fie doar «Ce poate merge prost?», ci și «Este acesta mai bun decât alternativa, adică fumatul?»”, a afirmat Selya.

În cadrul dezbaterilor a fost analizată și relația dintre percepțiile publice și deciziile de reglementare. Konstantinos Farsalinos, medic cardiolog, expert în sănătate publică și cercetător afiliat Universității din Patras și Universității din West Attica, a subliniat că există o confuzie persistentă între dependența produsă de nicotină și efectele nocive ale fumatului.

Acesta a explicat că dovezile științifice arată că nicotina produce dependență, însă bolile asociate fumatului sunt generate în principal de procesul de ardere. Potrivit lui Farsalinos, percepțiile eronate, inclusiv în rândul profesioniștilor din sănătate, pot influența negativ politicile publice și îi pot determina pe fumători să renunțe la alternativele cu risc redus.

„Din păcate, observ îngrijorările utilizatorilor de produse alternative (n.r. cu risc redus), foști fumători, care resimt constant presiunea unor așa-numite povești alarmiste, care de cele mai multe ori sunt interpretate greșit și creează această confuzie legată de faptul dacă au luat sau nu decizia corectă. Din păcate, în cazurile în care această dezinformare are succes, oamenii nu renunță la toate produsele, ci revin la fumat. Am constatat că peste 75% dintre profesioniștii din domeniul sănătății din Grecia consideră că nicotina este un factor important sau chiar extrem de important în apariția cancerului pulmonar asociat fumatului, deși nicotina nu este nici măcar clasificată drept carcinogen. Un procent similar a considerat că nicotina contribuie în mod semnificativ la bolile cardiovasculare și la cancerul asociate fumatului, nu doar la nivelul plămânilor, ci și al altor organe. Din păcate, toate aceste percepții eronate reprezintă un eșec al sănătății publice și, indirect și neintenționat, ajung să protejeze vânzările de țigări clasice”, a declarat acesta.

În cadrul sesiunilor dedicate rolului științei în reglementare, reprezentanții industriei au susținut necesitatea unei comunicări bazate pe dovezi și a unei reglementări diferențiate în funcție de nivelul de risc.

Carrie Wade, Scientific Engagement Senior Manager în cadrul BAT, a declarat că dovezile privind produsele fără fum sunt tot mai numeroase. Ea a precizat că aceste produse creează dependență și nu sunt lipsite de riscuri, însă furnizează nicotină fără compușii toxici rezultați în urma arderii tutunului. Potrivit acesteia, un cadru de reglementare proporțional cu profilul de risc al fiecărei categorii de produse, alături de o comunicare corectă din partea autorităților de sănătate publică, poate încuraja fumătorii să facă tranziția. Ea a adăugat că statele care au permis accesul la produse fără combustie în cadrul unor politici bazate pe dovezi au înregistrat scăderi mai rapide ale prevalenței fumatului decât cele care au adoptat politici restrictive.

Concluzia celor trei zile de dezbateri din cadrul GFN 2026 a fost că politicile publice trebuie să fie echilibrate și fundamentate pe dovezi științifice. Experții au susținut că reglementarea eficientă trebuie să reflecte diferențele de risc dintre produse și să țină cont de comportamentul consumatorilor, astfel încât sănătatea publică să fie protejată fără a limita accesul la alternative cu risc redus care pot contribui la reducerea fumatului la nivel mondial.