Lifestyle

Hobby-ul care traieste de la sine: Cum rezista piata de carte din Romania fara un marketing real

23 Jul, 00:07 • karina.popescu
Principalele edituri din Romania isi mentin vanzarile, in ciuda crizei prelungite. Acest lucru se intampla, aparent, dintr-o inertie, alimentatata probabil de putinii “clienti fideli”, care continua sa investeasca in aceste bunuri. Citeste intr-un interviu DailyBusiness.ro cum incearca editurile sa suplimenteze lipsa unui marketing real in domeniu, ce inseamna cei sub 5 euro cheltuiti anual pe carti pe cap de locuitor si cat este de mare influenta volumelor in format electronic.
Hobby-ul care traieste de la sine: Cum rezista piata de carte din Romania fara un marketing real

In 2011, scriam ca in Romania, cartea
nu are cum sa includa in pret si costurile de marketing sau
publicitate, pentru ca acestea nu exista. Iren Arsene, managing
partner la Curtea Veche, ne spunea ca publicitatea in acest domeniu
practic nu exista si nici nu va exista: “Nu veti vedea carti cu o
publicitate spectaculoasa, pentru ca nu ai de unde, costa foarte
mult. Nu ai strategii foarte importante in acest sens. Ai doar
niste oameni, care incearca sa faca cu low cost sau fara buget, cu
foarte mica imaginatie, lucruri care sa semene cu asa ceva. Dar nu
sunt pe niste structuri foarte bine alimentate financiar”.

De atunci, nu s-au schimbat prea multe.
In peisaj si-au facut insa tot mai mult loc retelele de socializare,
singurul mediu in care se poate face ceva care sa semene cu
publicitate.

[img=4186][/img]Singura sansa pentru o promovare care
sa semene cat de cat cu marketingul de carte e data de influenta
platformelor de socializare online, si asta doar in randul tinerilor.
Cel putin asta am dedus dintr-un interviu cu Marin Vidrascu (foto),
directorul executiv al editurii Litera, numarul unu pe piata de carte
din Romania, dupa vanzarile din 2012.

DailyBusiness.ro: In 2011 editurile
spuneau ca piata de carte din Romania e jenant de mica. La cat a
fost evaluata piata de carte anul trecut?
Marin Vidrascu: Situatia nu s-a
schimbat prea mult in ultimii doi ani, piata de carte a ramas la
acelasi nivel redus, ultimele statistici o aproximeaza la [b]60 milioane de euro[/b]. Este o piata mica, daca o comparam cu Ungaria,
de exemplu, care detine locul 10 la citit in Europa, cu o piata de
200 milioane euro, in conditiile in care au o populatie la jumatate
fata de Romania. Ca sa nu mai vorbim de Germania, a carei piata de
carte se ridica la 7 miliarde de euro. 

DB: Cum va evolua piata in urmatorii ani?
MV: Cat priveste viitorul, predictiile sunt
greu de facut pentru o piata cu schimbari imprevizibile si intr-o
situatie politica si economica care taie cumparatorului orice suma
pentru consumul cultural. Tot ce putem sa speram este ca cei [b]sub 5
euro cheltuiti anual pe carti pe cap de locuitor[/b] sa se mentina
macar la aceeasi valoare.

DB: Cum au evoluat aceste date in
anii de criza? Cum s-a schimbat comportamentul de consum al
cititorilor?
MV: Din 2008, de la instalarea crizei
in Romania, [b]valoarea pietei de carte s-a redus aproape la
jumatate[/b]. In tot acest timp unele edituri au intrat in
insolventa, altele au dat faliment, importante retele de librarii
si-au redus drastic numarul de puncte de vanzare. In plus, nivelul de
trai a scazut, oamenii au fost nevoiti sa isi ajusteze cheltuielile
si sa se rezume la a cumpara cele strict necesare traiului, renuntand
la produsele de hobby.

DB: Cum catalogati cititul in
metrou/autobuz?
MV: Ca o valorificare a timpului, ca o
modalitate de a-ti petrece in mod placut si instructiv un timp care
altfel poate fi considerat pierdut. Exista si carti dedicate
cititului in metrou sau autobuz, in general volume de povestiri
scurte, care sa iti dea posibilitatea sa citesti o poveste cap-coada,
fara sa iti rapeasca placerea de a afla finalul.

DB: Cine mai cumpara carti in
Romania?
MV
: Majoritatea editurilor de la noi
vand cel mai bine romane, carti pentru copii, carti practice (despre
sanatate, frumusete, gastronomie, calatorii, hobby etc), dictionare,
encilclopedii. La nivel mondial, studiile arata ca pe primul loc in
preferintele cititorilor se afla fictiunea, cu accent pe suspans,
mister, actiune, aventura.

DB: In ce masura cartile electronice
“ameninta” vanzarea de carte traditionala? Ce cota din piata
reprezinta acestea acum?
MV: Cel putin la momentul acesta nu se
poate vorbi de o amenintare. [b]Anul trecut vanzarile de e-book-uri
se situau undeva la 300.000 euro[/b], la o piata de 60 milioane euro.
Diferenta este uriasa fata de SUA, unde vanzarea in format digital
reprezinta 25% din vanzari. In Europa, ea se situeaza undeva la 10%.
Din vanzarile Editurii Litera, sub 1% o reprezinta vanzarea de
e-books.

DB: Care este profilul celor care cumpara carti
electronice?

MV: Sunt in general persoane tinere si
active, familiarizate cu tehnologia, internetul si modalitatile de
plata online. Au venituri medii si mari, dispozitivul pentru citit
e-Books (E-reader-ul) avand inca un pret destul de ridicat pentru
Romania. 

DB: Pana la urma, istoria recenta ne-a
aratat ca acele carti care au beneficiat de multa publicitate au fost
incadrate la categoria „cele mai vandute”, indiferent de
editura. Care e reteta unei promovari reusite? Ce rol au capatat
retelele de socializare in acest proces in ultimii ani? Dar
bloggerii?
MV: Avem o relatie apropiata cu jurnalisti
din toate mediile. In special cititorii nostri tineri sunt vizitatori
constanti ai Internetului – retele de socializare si bloguri, iar
pentru a pastra o legatura stransa cu tanara generatie, incercam sa
fim prezenti constant in mediul online. In conditiile in care in
Romania [b]majoritatea tirajelor sunt de aproximativ 2.000 de
exemplare[/b], e greu sa aloci bugete de marketing consistente. De
aici si dificultatile lansarii unui numar mare de autori sau volume
simultan, efortul de promovare fiind considerabil. 

DB:
La ce se uita clientii cand decid sa cumpere o carte? Pentru mine, de
exemplu, care cumpar foarta multa beletristica, e importanta si
coperta.
MV: Sunt multe criterii in functie de
care clientii cumpara o carte: subiectul ei, autorul, publicitatea
care i se face, recomandarile de la prieteni, notorietatea
internationala a autorului, grafica copertei etc. Dar un criteriu de
care romanii tin cont din ce in ce mai mult este pretul.

DB: Cat de important este designul
librariei? Cat de important este un blog/site/cont de Facebook al
librariei?
MV: La fel de important precum adevarul din
proverbul „Haina face pe om”. Sigur ca o librarie, un blog sau o pagina
de Facebook sunt cu atat mai atragatoare cu cat au o grafica mai
interesanta, o tematica bine conturata si o coerenta in comunicarea
vizuala si de continut. De exemplu, de mai bine de doi ani de zile de
cand Litera a investit personal dedicat si numeroase actiuni de
marketing in pagina de Facebook a editurii, am ajuns sa avem in
prezent 30.000 de fani, iar numarul lor creste in fiecare zi. De
asemenea, conceptul librariei Litera de pe bulevardul Magheru, dublat
de o oferta de carte bine semnalizata, ne-a adus in nici 4 luni de la
deschidere incasari importante.

DB: De ce in Romania nu se gasesc
carti noi din hartie reciclata? In Germania proportia este
covarsitoare in favoarea hartiei reciclate. Ce ne impiedica sa
adoptam si noi o politica de cost-management de acest tip?

MV: In calitatea noastra de editori, suntem
foarte constienti de impactul pe care productia clasica de hartie il
are asupra mediului. Acesta este si motivul pentru care am hotarat sa
facem o prioritate din a tipari, cel putin pentru inceput, si cel
putin o parte din cartile noastre, pe hartie reciclata. Aceasta
consuma mai putina apa pentru producere, de 2 ori mai putina energie,
de 25 de ori mai putine produse chimice si de 6 ori mai putina
poluare biologica.

Hartia reciclata are si ea diverse
grade de calitate a texturii si a albului, iar [b]in Romania sunt
putine tipografii care ofera hartie reciclata de calitate la un pret
accesibil[/b].

Litera a inregistrat vanzari de 10
milioane euro
anul trecut, in scadere de la 10,78 milioane de euro in 2011.

Editura
Polirom a raportat afaceri de 4,10 milioane euro in 2012, in scadere
usoara fata de anul precedent (4,23 mil. euro).

Humanitas a inregistrat o cifra de
afaceri neta de aproape 3 milioane euro anul trecut, usor peste
rezultatul obtinut in 2011 (2,95 mil. euro).