In criza, dar atenti la cum arata: Romanii dau mai multi bani pe serviciile de infrumusetare

03 Oct, 00:01 • emanuel.ceciu

Marirea sanilor, liposuctia sau modelarea nasului sunt trei dintre cele mai cautate interventii de "infrumusetare", romanii parand sa uite de criza economica cand vine vorba de aspectul lor fizic. Desi numarul de cabinete de infrumusetare aproape s-a triplat in ultimii doi ani, piata, estimata la cel putin 40 de milioane de euro pe 2009 - in crestere cu 20% - nu este nici pe departe saturata, sustin principalii jucatori de pe aceasta nisa.

In criza, dar atenti la cum arata: Romanii dau mai multi bani pe serviciile de infrumusetare

Una dintre primele clinici private de chirurgie estetica din Romania este Proestetica, companie ce si-a inceput activitatea in 1994, sub conducerea lui Stefan si Dana Jianu. Cifra de afaceri a companiei urmeaza sa se dubleze anul acesta, de la 1,1 milioane de euro in 2008 la circa 2 milioane de euro. Cum este posibil acest lucru, avand in vedere ca segmentul de chirurgie estetica este unul costisitor si deseori se pot amana interventiile pana in perioade economice mai stabile?

Stefan Jianu de la Proestetica ofera o explicatie a cresterii pietei. Accesul la interventii chirurgicale si mai ales la cele nechirurgicale de infrumusetare este din ce in ce mai facil si mai ieftin, datorita concurentei in crestere, care pune presiune asupra preturilor, dar si a ieftinirii si perfectionarii echipamentelor de interventie. Astfel, masa de clienti romani care isi poate permite in prezent imbunatatirea aspectului fizic sau sa corecteze anumite neajunsuri este mai mare.

Totodata, in ultimele sase luni, spune Stefan Jianu, a crescut proportia procedurilor nechirurgicale, mai ieftine, in dauna numarului operatiilor. „Practic mai multi oameni prefera acum sa faca un tratament de reintinerire faciala cu laser si botox decat sa faca o blefaroplastie (indepartarea chirurgicala a excesului de tegument si grasimi – n.r.) sau un lifting, care au un cost mai mare si o perioada de refacere mult mai lunga”, explica acesta.
[quote=Lili Baaddi, Silhouette]Pentru a vedea daca un cabinet medical este serios… vizitati intai toaletele![/quote]
Cat costa interventiile chirurgicale cele mai cautate? O operatie de rinoplastie (modelarea nasului – n.r.) este tarifata cu 1.300-2.800 euro, in functie de complexitate. Mamopexia (ridicarea de sani – n.r.) costa undeva in jurul a 2.000-3.500 de euro, in timp ce interventii de lipoaspiratii variaza ca pret intre 650 si 2.000 euro. Reintinerirea faciala cu laser costa intre 500-1.500 de euro. Desi preturile par ridicate, acestea sunt de fapt sub nivelul celor practicate de alte cabinete medicale de specialitate din tari vest europene, sunt de parere jucatorii de pe piata din Romania.

Pe de alta parte, operatiile non-chirurgicale de infrumusetare au si ele preturi destul de ridicate: presoterapia (procedeu care ajuta la mentinerea siluetei) costa intre 200 si 400 euro, in timp ce pretul a 10 sedinte de masaj profesionist variaza intre 500 si 800 de euro.

Lili Baaddi este manager al centrelor de slabit si infrumusetare non-chirurgicale Silhouette din Romania, precum si al centrelor ce au profil similar din Franta, Palais de Beaute, avand in spate aproape 30 de ani de experienta in domeniu. Baaddi este si director de tehnologii al Academie Scientifique de Beaute pentru Romania, experienta sa pe plan international permitandu-i acesteia sa compare cat mai precis „pretul mentinerii tineretii” din Romania cu cel din alte regiuni.

„In general, preturile serviciilor pentru infrumusetare din Romania sunt ceva mai mici decat cele din afara, iar daca clientii aleg sa faca mai multe sedinte, preturile pot atinge niveluri foarte scazute fata de cele practicate in alte tari”, spune Baaddi, care conduce in Romania un business de aproape 1,2 milioane de euro. Faptul ca in Romania preturile sunt, in general, mai mici decat ale altor centre similare din afara, contribuie si la atragerea de clienti straini. 20% dintre clientii Silhouette sunt straini sau expati ce lucreaza in Romania. Silhouette are circa 9.000 de clienti.
[img=382][/img]
Peste 90% dintre clientii Silhouette au venituri mari, restul fiind clienti cu venituri medii. De la inceputul crizei economice, clientii cu venituri medii au inceput sa rareasca sedintele. Prezenta celor cu venituri mari si foarte mari este de asemenea mai rara, acestia trebuind sa se axeze pe evolutia si mentinerea business-urilor. „Foarte multi dintre clientii nostri sunt manageri sau proprietari de companii. In perioade de criza economica, unii au dat faliment, deci nu mai au bani, iar altii pur si simplu lucreaza atat de mult incat nu mai au uneori timp sa se intretina”, spune Baaddi.

Cu ce pret se pastreaza insa serviciile mai ieftine?

Lili Baaddi se arata profund nemultumita de anumite deficiente ale industriei de infrumusetare din Romania. Aceasta nu intelege de ce in Romania inca nu s-a dezvoltat „o solidaritate intre jucatorii de pe piata”, de ce nu se conlucreaza pentru un scop comun – mentinerea sanatatii si frumusetii clientilor. „Fiecare trage in directia sa, in loc sa existe o simbioza intre jucatorii de pe piata”, spune ea.

Una dintre cele mai mari probleme pe care trebuie sa le depaseasca este pregatirea inferioara a unor angajati romani, fata de cei din alte tari. „Nu mi se pare ca sunt exigenta. Poate doar in Romania par asa! Unii angajati de aici au foarte mari probleme la nivel educational, de comportament, de mentalitate. De aceea sunt nevoita uneori sa inlocuiesc pe anumiti angajati, pentru a mentine ridicata calitatea serviciilor”. Silhouette are circa 120 de angajati.
[img=381]Lili Baaddin: 20% dintre clienti sunt straini[/img]
O alta problema de care se loveste, in general, sistemul medical din Romania este inconsecventa in activitate a unor cadre medicale. Practic, relateaza Lili Baaddi, este anormal ca un medic sa lucreze atat la un spital de stat cat si la un cabinet particular, „nicaeri in Europa de Vest nu vezi asa ceva! Automat, daca afli de asa ceva, te gandesti ca ceva este in neregula… de multe ori cei ce lucreaza la un spital de stat, cand sunt acolo, ofera servicii proaste, mai „in sila”, pe cand la institutia privata, brusc, devin foarte eficienti”, spune managerul Silhouette. Aceasta relateaza si de anumiti medici care „te consulta cu tigara in gura” sau medici care, din nevoia pentru bani, „imping clientii sa isi faca operatii estetice”.

„Este inadmisibil si deloc profesional ca unii medici ce ofera chirurgie estetica si nu numai, efectiv sa ‘impinga’ clientul spre bisturiu desi nu ar fi neaparat nevoie, putandu-se rezolva si altfel! Va dau un exemplu: in Franta, la cabinete de chirurgie estetica, daca o persoana vine si cere o anumita interventie chirurgicala, medicul ii explica acesteia care sunt riscurile si, daca se poate, o sfatuieste sa incerce alte metode. La noi, din foame pentru bani si profit, unii chirurgi te „imping” ei insisi la bisturiu”, spune Baaddi.
[quote=Sotie a unui fost prim-ministru, client al Silhouette]Cand eram tanara, apelam la servicii de infrumusetare pentru a fi agreabila. Acum, cand sunt in varsta, ma tratez pentru a nu fi dezagreabila[/quote]
Intr-adevar, spusele ei sunt confirmate si la nivel european. Un studiu recent realizat la nivelul a 33 de tari Europene indica Romania ca ocupand penultimul loc in clasamentul celor mai eficiente industrii medicale. Studiul, realizat de Health Power House, este intocmit anual pe baza unor criterii care tin cont de timpul de asteptare pentru tratamente sau operatii, drepturile pacientilor, nivelul de informatizare, tipurile de servicii oferite. La toate, Romania sta „prost sau foarte prost”. Unicul stat mai slab clasat pe acest segment este Bulgaria.

In aceste conditii, dar si datorita aparitiei multor cabinete de infrumusetare in ultima vreme, cum poate un client sa diferentieze un cabinet bine pus la punct de unul mai slab dotat ca si tehnologii si personal? Baaddi zambeste si „vinde cateva ponturi” in acest sens.

Primul sfat este ca, atunci cand un client viziteaza un cabinet medical, fie el de infrumusetare sau alte servicii, sa viziteze toaletele. „Acolo se vede cel mai clar cat de seriosi sunt angajatii firmei!”. De asemenea, clientii ar trebui sa fie atenti la detalii precum ce instrumente folosesc angajatii, daca sunt de unica folosinta, sigilate. De asemenea, toti angajatii ar trebui sa fie capabili sa ofere orice fel de informatii sau sa indrume clientii catre cel mai apropiat membru al institutiei care poate oferi acele informatii.

Cum se pastreaza confidentialitatea clientilor?

In aceasta industrie, accentul se pune foarte puternic pe pastrarea confidentialitatii clientilor. Cei mai multi dintre acestia sunt manageri de multinationale, expati, straini sau persoane publice ce in general nu doresc sa apara in reviste de scandal.

Mihaela Leventer, sefa uneia dintre cele mai mari cabinete de dermatologie medicala si chirurgie estetica din Romania, Dermastyle, cu afaceri de circa 700.000 euro in 2008, a ales sa isi asigure clientii prin incheierea de contracte de confidentialitate. De asemenea, la cerere, firma asigura consultatii la ore preferentiale, uneori in afara programului normal, precum si tratament preferential.

Leventer a sesizat in ultimii ani si o schimbare a profilului clientilor. Daca inainte Dermastyle avea ca si clienti preponderent „tinere care doresc umplerea buzelor sau marirea sanilor, in prezent s-a schimbat varsta pacientilor, venind la noi si persoane mature sau varstnice, care doresc altfel de servicii”. Procedurile estetice ocupa 40% din activitatea clinicii.

Nici Lili Baaddi, de la Silhouette, nu este deloc straina de nevoia clientilor de a ramane anonimi.

„In urma cu cativa ani veneau des la mine jurnalisti de la publicatii de scandal pentru a cere informatii despre ce vedete sunt intretinute. Incercau sa ma convinga, sa imi spuna ca imi fac reclama si asa mai departe. Am refuzat dintotdeauna. Dupa ce au vazut ca nu au succes direct, uneori pur si simplu stau la intrare si asteapta sa vina vreo vedeta sa o fotografieze”, spune Baaddi. „Uneori m-am si vazut, fotografiata din afara, in unele poze…”, incheie ea, descriind unul dintre riscurile mai putin cunoscute ale meseriei.