Luciul apelor si padurea Baneasa, incluse ca „spatii verzi” in Bucuresti

15 May, 16:05 • karina.popescu

Spatiile verzi sunt reprezentate in Bucuresti, pe langa cele cateva parcuri, de cimitire, sirul de pomi de pe bulevarde, padurea Baneasa si chiar luciul apelor. "Pistele" de biciclete numai piste nu se pot numi, din moment ce sunt invadate de stalpi, chioscuri, banci. In plus, inhalam mai mult praf decat ne permite Uniunea Europeana.

Luciul apelor si padurea Baneasa, incluse ca spatii verzi in Bucuresti

Praful e la el acasa

Bucurestiul este pe locul al doilea in topul celor mai poluate capitale europene cu praf (particula PM 10), potrivit unui studiu Ecopolis pe baza datelor Eurostat.

Cea mai poluata capitala este Sofia, si cea mai putin poluata – Copenhaga.

Nivelul maxim admis de praf este depasit 92 de zile pe an in Bucuresti, comparativ cu limita de 35 de zile pe an, cum prevede norma UE.

Asadar, Romania risca sa se confrunte cu o procedura de infrigement din partea Comisiei Europene pentru depasiri ale nivelurilor permise

Spatiile verzi, „umflate” de padurea Baneasa

Studiul arata ca Bucurestiul pare sa se claseze destul de bine la spatiile verzi, aflandu-se pe locul 4 in clasamentul celor 27 de capitale monitorizate, cu 23 metri patrati de spatiu verde/locuitor. Conform Cadastrului Verde lansat in iunie 2011, spatiile verzi include parcuri, cimitire, aliniamente stradale si paduri.

Insa cifra este umflata, potrivit unor specialisti din domeniu, pentru ca s-a inclus si padurea Baneasa, din marginea Bucurestiului, care in mod normal nu ar trebui sa se calculezela spatiile verzi, ceea ce inseamna ca spatiul verde pe cap de locuitor ar putea fi de doua ori mai mic decat este prezentat in studiu.

Uniunea Europeana cere insa ca pana in 2013, sa se atinga cifra de 26 de metri patrati pe cap de locuitor.

Pe langa Bucuresti, neglijenta privind spatiile verzi se regaseste si in Bratislava (21 metri patrati), Madrid (16 metri patrati) si Paris (2 metri patrati).

Pistele de biclete, doar teoretic

Suntem codasi si in privinta utilizarii bicicletei ca alternativa la transportul cu automobilul personal. Rata cu care bucurestenii merg la serviciu cu bicicleta este de 0,7%, comparativ cu 59% in Copenhaga sau 45,6% in Amsterdam, cu toate ca numarul de kilometri pe piste pentru biciclete ar putea sugera conditii mai prielnice.

Insa pistele din Bucuresti nu se pot numi piste cu adevarat, din moment ce sunt marcate pe trotuarele impartite cu pietonii, care sunt si asa foarte inguste si ocupate de banci, cosuri de gunoi si masini parcate.

In plus, bucurestenii se lovesc pe “pistele” de bicicleta si de copaci, stalpi de iluminat, stalpi anti-parcare si chiar portiuni de cladiri sau chioscuri, problema semnalata de mai multe organizatii.

Reprezentare prea mica

Gradul de participare civica a populatiei si accesibilitatea factorilor de decizie sunt elemente importante pentru performanta ecologica a unui oras. In Bucuresti este un numar destul de mic de consilieri generali, in comparatie cu dimensiunea orasului. In medie, pentru fiecare consilier general, sunt 35.353 de locuitori in Capitala.

De asemenea, studiul a facut o comparatie intre cele 27 de capitale europene la nivelul organizarii administrative. Astfel, 23 dintre capitale au buget centralizat, iar patru capitale, printre care si Bucurestiul, nu.

Datele privind poluarea provin de la Eurostat, iar cele privind spatiile verzi, de pe site-urile primariilor.

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis este o organizatie non-guvernamentala infiintata in 2009, care promoveaza dezvoltarea durabila la nivelul politicilor publice din Romania.