Lifestyle

Tabieturi amortite vs trenduri galopante. De ce inca fugim de digital cand vorbim de carti?

09 Aug, 00:07 • karina.popescu
Carte traditionala sau carte electronica? Miros de tipar sau touchscreen? Editurile sunt timide si deocamdata inca fidele formei, in detrimentul continutului digitalizat. Nu se inscriu intr-un trend care va musca pe nesimtite din inertia caracteristica pietei de carte locale. Vezi o alternativa la explicatiile marilor jucatori, dar si un scenariu al viitorului, in care cartea, cum o stim acum, ar putea ajunge un obiect rar si pretios.
Tabieturi amortite vs trenduri galopante. De ce inca fugim de digital cand vorbim de carti?

Mihaela Petrovan, initiatorul BookLand (Targ de carte
& Librarie virtuala & Tabara Culturala), a explicat pentru
DailyBusiness.ro de ce nu creste piata de carte, cat de important va
deveni digitalul si cum ar trebui abordata o actiune de marketing in acest domeniu, in conditiile de acum.

Reprezentantii din
industria cartii spun acelasi lucru an de an. Da, fata de 2007 (anul
de referinta in industrie), acum piata cartii e de 5 ori mai mica.
Da, bietul roman a ajuns sa cheltuie 2 euro pe an pe carti (cam cat
pe o sticla de cola de 2 litri).

Textele sunt aceleasi in mai toate
interviurile: vanzarea de carte e in scadere, lumea nu mai citeste,
editurile nu isi permit departamente de marketing performante,
e-book-urile nu se vand (caci trebuie sa iti permiti mai intai un
e-reader) si eterna scuza vanzarea de e-book-uri reprezinta sub 1%
din cifra de afaceri a intregii industrii, plus mereu
moralizatoarele mesaje de marketing care te arata cu degetul
daca nu citesti etc.

Ne mai miram ca
piata de carte nu creste?, intreaba
Mihaela Petrovan,
raspunzand tot ea: Pai nu spune nimic nou! E
plictisitoare. Si dupa 20 ani targurile de carte sunt identice:
aceleasi locatii, aceleasi lansari, aceleasi autografe…ah, poate
s-a schimbat mobilierul unor edituri, nimic mai mult. Totul pare
intepenit in anii ’90. Cartea, ca personaj, a devenit monotona
si neinteleasa decat de pasionati, imbracata desuet si usor nebuna –
caci asa se uita la ea adolescentii care-i rad in nas, evident
fascinati de doamna multimedia. Si nu-i putem invinovati pentru
asta, explica Petrovan.

[b]De ce-uri fara
raspuns[/b]

Reprezentanta BookLand atrage atentia asupra lipsei de implicare a scriitorilor
romani, dar si asupra inertiei editurilor autohtone:

De ce nu vedem scriitorii mai des pe la
televizor? De ce nu merg la talk show-uri? De ce nu se implica in
politica? De ce nu apar in mega-filme? De ce nu fac parteneriate cu
muzicieni, sa le scrie versurile? De ce nu se implica o serie de
edituri intr-o actiune sociala la scara nationala? De ce nu doneaza
1% din cifra de afaceri pentru construirea unor scoli la sate? De
ce… de ce… de ce? O tirada de intrebari retorice, care deocamdata
raman fara raspuns.

Daca ritmul descendent continua, cat va
mai ajunge sa valoreze intreaga piata de cultura scrisa? Cele 900
edituri de la Registrul Comertului, intr-o lupa acerba pe orgolii,
vor ajunge sa faca niste compromisuri uriase ca sa subziste. Se va
ajunge la o piata de cateva milioane de euro pe an, cam cat
realizeaza tigarile intr-o singura zi, estimeaza pesimist Mihaela
Petrovan, facand si o paralela utopica: Cum ar arata lumea viciata
de citit si nu de fumat? 

[b]Trezirea la
realitate ar putea incepe cu cerneala electronica[/b]

Eu cred ca e
momentul sa ne trezim la realitate. Pana nu e prea tarziu. Si sa nu
ne mai ametim cu vorbe si vise demult apuse. Timpul nu poate fi dat
inapoi, clientul nu poate fi schimbat, puncteaza ea.

Si de unde ar trebui
sa porneasca schimbarea? Iubesc printul ca multi dintre
dumneavoastra. Insa nu e sfarsitul lumii daca in loc sa posed niste copaci omorati si transformati in pulbere fina, presata sub
forma de coala de hartie, citesc o carte scrisa cu cerneala
electronica pe un device electronic, oricare ar fi el, caci
tehnologia ne uimeste de la o zi la alta, raspunde fondatorul
Bookland.

[img=4234]Mihaela Petrovan[/img][b]Dragi editori,
nu forma conteaza, ci continutul![/b]

Carte traditionala
sau carte electronica? Miros de tipar sau touchscreen? Majoritatea
cititorilor de meserie spun ca nu se compara senzatiile. Multi
(printre care si autorul articolului) prefera sa care o carte in
geanta in drumurile lor, decat sa care un e-reader mai usor decat o
carte, dar care adaposteste 1.000 de carti. Sigur, nu pot fi
contrazisi si nici nu li se poate confisca placerea.

Mihaela Petrovan
anticipeaza insa ca aceste tabieturi vor pali in fata trendului.
Pentru ca digitalul musca tot mai mult din traditie. Si despre romani
cu siguranta ca nu se poate spune ca sunt o natie de anacronici. Un
lucru e cert, insa: cartea ca obiect nu va disparea, insa va capata
alte valente. O curiozitate surprinsa de Petrovan in cautarile sale
prin recuzita filmelor, cautari ce au durat 3 ani, probeaza aceasta
afirmatie:


Chiar nu exista
film in care sa nu apara o carte, pe undeva. Va jur, am ajuns de 3
ani de zile sa caut obsesiv acest detaliu de recuzita,
bucurandu-ma de fiecare data cand l-am descoperit pana si in cel mai
futurist film posibil. Cartile ne vor urma peste tot, multi ani
de-acum incolo. Chiar si daca sub forma unui obiect vintage si extra
pretios la un moment dat.

Intre timp, pana la
momentul in care cartea-obiect va deveni o raritate, principalul
argument care vine sa intareasca ideea ca nu forma conteaza, ci
continutul, este dat de o realitate de necontestat: Gandurile
scriitorilor se vor prelinge oricum in mintea noastra via carte
(printata sau digitala)/televizor/internet/radio/ sau orice alt canal
de comunicare al viitorului.

[b]Informatia va fi
pe toti peretii, la propriu[/b]

Ducand scenariul si
mai departe, Mihaela Petrovan vorbeste despre copiii copiilor nostri,
care probabil o sa plateasca mii de euro (sau cum se va numi moneda
viitorului) pentru un exemplar printat, pe care o sa-l aseze cu mare
pretuire pe un piedestal in propria casa a viitorului. Informatia
insa, la mare cautare si de-acum incolo, va fi pe toti peretii – la
propriu si la figurat. Forma va fi mai mult pretuita peste ani,
cand totul va fi atat de fluid, cum nu ne putem imagina.

Pana atunci,
editurile nu au altceva de facut decat sa se intoarca la nevoile
consumatorului contemporan. Poate fi cartea provocatoare? Poate fi
funny? Poate fi misterioasa? Poate fi sexy? Cam acestea sunt
atributele tuturor produselor la mare cautare azi in FMCG. Oricat de
mult sclipici i-ai pune pe coperta, sau oricat de mare ar fi
discountul oferit, nu cred ca e suficient sa fie si cumparata,
sustine sefa More than Pub, venind cu cateva solutii: promovarea
beneficiilor cartii respective, accentul pus pe valoare adica mai
putine titluri, dar de mai mare profunzime.

Si haideti
doamnelor si domnilor editori sa digitalizam odata cartile! Nu va fie
frica! Da, se pirateaza mult in zilele noastre, insa se (va) face
chiar si daca in prezent nu aveti cartea transformata in ebook.
Haideti sa le facem cartile mai accesibile si mai placubile tinerilor nostri, care se joaca cu cuvintele mai mult decat putem noi
suporta. Asa ca cine e de aratat cu degetul aici? Conventionalii sau
modernistii? Trecutul sau viitorul? Dragilor, Romania e pe locul 3 in
topul mondial al tarilor cu cel mai rapid acces la Internet: 47,9
Mbps. Asa ca de ce inca fugim de digital cand vorbim de carti?”,
adauga Petrovan.

[b]Cartea in mall
sau marketing de gherila[/b]

BookLand, proiectul 3 in 1 initiat de
Mihaela Petrovan, este unul din jucatorii novice, insa cand a intrat
in aceasta hora, a facut-o cu intentia de schimba putin ritmul,
potrivit acesteia: Usor inspirate din guerrilla marketing,
actiunile noastre au incercat in primul rand sa-i faca pe oameni sa
se gandeasca (din nou) la citit. Cum? Le-am dus cartea in mall, unde
iesisera la o cafea, la un film, la o palavra. Apoi in parc sau in
piata centrala. Le-am pus carti in autobuze, metrou si trenuri. Le-am
dat cadouri ca au cumparat-o, povesteste ea.

Acum, cei implicati in proiect
intentioneaza sa digitalizeze 100 titluri si sa le puna gratuit la
dispozitia tinerilor si nu numai. In 300 licee din tara vor aplica un
tapet cu imaginea unei biblioteci iar copiii isi vor putea descarca
oricare din titluri timp de 1 an, fara nici un cost. In plus, cateva
vagoane de tren vor fi decorate integral in interior, transformand cu
totul ambientul, iar in caravana BookLand va putea fi accesat un
perete de 40 mp cu aceasta biblioteca digitala gratuita.

Sper sa reusim. Ne mai lipsesc
cateva titluri. Of, greu de tot se indura editurile sa ni le dea. Si
jur ca nu le inteleg. E cea mai altruista forma de promovare a
produselor pe care incearca sa le vanda cu atata sacrificii in ultima
vreme, conchide Mihaela Petrovan.

[b]Ce spun jucatorii din piata[/b]

Desi
vanzarile de e-book-uri inseamna doar 1% din piata de carte din
Romania, unele edituri au inceput sa digitalizeze o parte din
titlurile noi din portofoliu. Cel putin asta sustin. Cira 75% dintre titlurile noi lansate
de Polirom si Cartea Romaneasca sunt lansate si in format digital,
potrivit unui anunt recent al Polirom.

Cartile pot fi achizitionate de pe
platformele Amazon din Europa si Statele Unite. Cartile disponibile
pe platformele Amazon sunt marcate cu specificatia Romanian
edition si pot fi localizate cu ajutorul motorului de cautare al
platformei introducand cuvantul Polirom sau direct numele
autorului ori titlul cartii dorite. Pentru tabletele compatibile cu
formatul ePub, cartile pot fi descarcate, ca si pana acum, de
pe www.elefant.ro, dar si de pe cele mai importante platforme
internationale cum sunt Barnes & Nobles, Reader Store, Kobo sau
iBookstore (pentru posesorii de iPad-uri), au transmis
reprezentantii Polirom.

Polirom si Cartea Romaneasca au in prezent peste 650 de titluri in format ebook.

In ceea ce priveste Elefant.ro, cea
mai importanta platforma de vanzare pentru e-book-uri din Romania,
peste 27.000 de romani au descarcat cel putin o carte electronica de
aici. 40% dintre cumparatorii de e-book-uri de pe elefant.ro au
achizitionat si carti tiparite, iar 60% dintre acestia citesc
exclusiv carti in format digital, dupa cum au afirmat oficialii
libariei.

Cu o medie de aproximativ 3,5 carti
electronice descarcate in fiecare luna de clientii librariei, pe
elefant.ro s-au inregistrat peste 74.000 de descarcari de eBooks din
octombrie 2011 pana in prezent.

Seful Litera, cea mai mare editura din
Romania dupa nivelul afacerilor din 2012, a spus, intr-un interviu
acordat DailyBusiness.ro
, ca vanzarea de e-book-uri reprezinta sub 1%
din vanzarile editurii, insa exista o politica de crestere a acestui
segment, in sensul ca, atunci cand editeaza o carte, incearca sa
ofere cititorilor ambele variante, tiparit si digital. Deocamdata
Litera are peste 400 de titluri disponibile, urmand ca anul acesta sa
digitalizeze cel putin inca 300 de titluri.