Lifestyle

Vom cheltui macar 5 euro pe carti anul acesta? Poate doar daca uitam de televizor

25 Jan, 13:01 • karina.popescu
Daca te uiti la cifrele din piata de carte din Romania, te apuca tristetea. Daca mai afli si ca jumatate din romani nu citesc deloc, iti vine sa emigrezi. Si totusi, unele voci sunt optimiste. Pana la urma nu de bani e vorba, ci de anumite obisnuinte si inertii. Pana nu scoatem televizorul din peisajul zilnic, nu prea se vor schimba lucrurile.
Vom cheltui macar 5 euro pe carti anul acesta? Poate doar daca uitam de televizor

Cand vine vorba de carti, cheltuim sub 5 euro pe cap de locuitor anual in Romania, o piata de 60 milioane de euro, pe jumatate cat a Ungariei. Asta in conditiile in care suntem de doua ori mai multi decat ungurii.

“Piata de carte din Romania este o
industrie cu foarte putine statistici, si acelea destul de
inconsecvente. Din pacate, la noi nu se intampla ca in Franta sau in
Germania unde an de an se fac raportari referitoare la toti
indicatorii statistici: numarul de titluri noi, reeditari, numar de
carti cumparate, buget alocat intr-un an pentru carti pe cap de
locuitor etc”, spune Marin Vidrascu, seful editurii Litera. 

“In aceste conditii, este greu sa iti
formezi o privire de ansamblu astfel incat sa poti face previziuni
plauzibile. Nu pot decat sa sper ca romanii vor ajunge sa cheltuiasca
mai multi bani pe carti anul acesta”, adauga el.

Campaniile de promovare a lecturii au
adunat la un loc, de fiecare data, mii de cititori. “Aceste
rezultate ne mentin optimisti, speram ca incet-incet lucrurile se vor
schimba si la noi in tara si romanii vor acorda cartii o mai mare
importanta”, mai spune Vidrascu.

[b]Jumatate dintre romani nu citesc
carti deloc[/b]

Seful Litera considera ca, in momentul
de fata, adevaratul punct nevralgic se afla in “concurenta”
cartii cu TV-ul.

Conform Barometrului de Consum Cultural
realizat in 2010 de CCCDC (Centrul de Cercetare si Consultanta in
Domeniul Culturii), 83% dintre romani urmaresc programele de la TV,
in timp ce 49% nu citesc deloc carti.

La fel ca in editiile anterioare ale
cercetarii, cele mai populare activitati de petrecere a timpului
liber sunt: urmarirea programelor TV – 83% dintre respondenti
acordand zilnic peste o ora acestei activitati, ascultarea muzicii
(54%) si vizionarea filmelor (52%).

66% dintre respondenti afirma ca nu
citesc niciodata
carti de specialitate, in timp ce 49% dintre
respondenti nu citesc carti in general – si folosirea Internetului
(50% dintre
respondenti sunt non-consumatori) sau a computerului
(48% dintre respondenti nu folosesc niciodata).

“Ne-am dori ca macar o ora din cele
multe pe care romanii le petrec in fata televizorului sa fie dedicata
lecturii”, comenteaza Marin Vidrascu.

[b]Influenta targurilor de profil[/b]

Pentru editori, targurile de carte sunt
prilejuri importante de vanzare. Si asta mai ales in ultimii ani
cand punctele de vanzare s-au diminuat masiv din cauza crizei care a
facut ca multe librarii sa intre in insolventa sau sa dea faliment.

In 2011, reprezentantii editurilor
chestionati de DailyBusiness.ro in cadrul targului Gaudeamus erau
foarte pesimisti. Spre exemplu, Vlad Vinatoru, director de vanzari la
editura Polirom, spunea atunci ca piata este evaluata la circa 70
milioane de euro, “jenant de putin”
. Romania vinde carte la
jumatate cat Ungaria, si avem o populatie de doua ori mai mare.

De atunci, parca lucrurile au involuat.
Acum, piata de carte este situata in jurul valorii de 60 milioane
euro.

“Fata de 2007 (anul de referinta in
industrie), acum piata cartii e de 5 ori mai mica. Da, bietul roman a
ajuns sa cheltuie 2 euro pe an pe carti (cam cat pe o sticla de cola
de 2 litri)”, a spus si Mihaela Petrovan, initiatorul proietului
BookLand.

Pentru Litera, vanzarile au crescut de
la an la an la cele doua targuri importante Bookfest si Gaudeamus,
dar asta si pentru ca in fiecare an au marit oferta editoriala si
spatiul de expunere si vanzare. De exemplu, daca la Bookfest-ul din
2008 aveau un stand de 100 mp si o oferta de 200 de titluri, la
acelasi targ in 2013, au avut 170 mp de expunere si 900 de titluri,
dintre care 500 titluri noi.

Deci, targurile de carte conteaza
foarte mult. Atunci de ce, si dupa 20 de ani, sunt identice –
aceleasi locatii, aceleasi lansari, aceleasi autografe – dupa cum
atrage atentia Mihaela Petrovan?

[b]Nu v-ati plictisit de Romexpo?[/b]

Cat de important este locul
desfasurarii unui asemenea targ? Ce alte spatii din Bucuresti ar fi
potrivite pentru desfasurarea unui targ de amploarea Gaudeamus?
Romexpo este, pentru multe persoane, incomod.

“Locatia unui targ de carte este
foarte importanta. In primul rand, ea trebuie sa asigure logistica
necesara bunei lui desfasurari dar sa ofere si accesibilitate catre
mijloacele de transport in comun pentru vizitatori. Complexul
expozitional Romexpo este una dintre putinele locatii din Bucuresti
care intrunesc aceste doua conditii, chiar daca se afla destul de
departe de centrul orasului”, raspunde oficialul Litera.

In opinia sa, sunt multe spatii in
Bucuresti care ar putea fi potrivite pentru organizarea unui targ de
carte de amploarea Gaudeamus sau Bookfest (Parlamentul, Biblioteca
Nationala, muzee, parcuri) dar din pacate nici una dintre aceste
locatii nu detine logistica necesara desfasurarii unui astfel de
proiect.

Asadar, Romexpo ramane deocamdata unica
optiune, fiind un spatiu cu traditie, construit special pentru
aceasta destinatie.

“Si marile targuri de carte de la
Paris, Londra sau Frankfurt se organizeaza in locatii asemanatoare cu
Romexpo din punctul de vedere al amplasarii in oras”, mentioneaza
Marin Vidrascu.

Dar daca targurile ar avea ora
inchiderii mai inaintata? Ar creste si vanzarile? Sunt multe persoane
care ies dupa ora 18.00 de la serviciu si din acest motiv cumpara
carti in ultimele minute. Si aici are legatura locatia (Romexpo),
prea departe de locurile de munca. Lumea vine seara pe fuga la targ
si cumpara carti tot pe fuga.

“In ultimii ani, ora la care marile
targuri isi inchid portile pentru vizitatori s-a modificat: daca la
inceputul anilor 2000 targurile inchideau la orele 18-19 iar duminica
era zi scurta (editurile strangeau standurile in jurul orelor 14-15),
in ultimii ani s-au prelungit orele de vizitare pana la cel putin ora
20. Ba mai mult, au fost cativa ani in care Bookfest a organizat
nocturna in ziua de vineri, cand si-a primit vizitatorii pana la ora
22”, precizeaza Vidrascu.

“Nu stiu daca o ora mai inaintata de
20.00 (cat este acum media de inchidere a unui targ de carte) ar
creste semnificativ vanzarile. Pana la urma, in general, la targuri,
cititorii se bucura de spectacolul cartilor, viziteaza si studiaza
toate standurile si inainte de momentul de inchidere (oricare ar fi
el) se hotarasc ce si de unde sa cumpere”, adauga acesta.

[b]Cele mai vandute carti in 2013[/b]

Pentru Litera, pe primul loc in topul
vanzarilor de anul trecut s-au situat Prea multa fericire, de Alice
Munro (castigatoarea Nobelului pentru literatura in 2013), apoi Seria
Crossfire – Atractia, Revelatia, Implinirea, Sylvia Day, urmata de
Meniul perfect, Gordon Ramsay.

Financiar, editura estimeaza ca va
incheia anul cu o cifra de afaceri de 40 de milioane de lei, in
contextul unei valori totale a pietei de carte din Romania de 270
milioane de lei.

Prima editie a volumului Prea multa
fericire a aparut in 2009 si tirajul a fost vandut intr-un ritm
obisnuit unei carti de fictiune. Din octombrie 2013, de cand autoarea
a castigat premiul Nobel, au mai editat inca trei tiraje ale cartii
care s-au epuizat imediat. Numai la targul de carte Gaudeamus din
2013 au vandut 1.500 de exemplare. Asadar, numai eticheta de “Nobel”
atrage cititori neconditionat, in conditiile in care publicul roman
nu e mare amator de proza scurta.

La Polirom, cele mai vandute titluri
anul trecut au fost Exercitii de echilibru, de Tudor Chirila, De
veghe in lanul de secara, de J.D. Salinger, Supuse sau rebele. Doua versiuni ale feminitatii, de Aurora Liiceanu, Viata lui Pi, de
Yann Martel, Cel care ma asteapta, de Parinoush Saniee.

Autori romani, in top

La Humanitas, cele mai
vandute carti au fost Sfarsitul Occidentului, de Lucian Boia,
Parabolele lui Iisus, de Andrei Plesu, O scurta istorie ilustrata a romanilor, de Neagu Djuvara, Nostalgia, editie aniversara,
de Mircea Cartarescu, Dragul meu turnator, de Gabriel Liiceanu.

Curtea Veche a vandut cel mai
bine Inteligenta emotionala, de Daniel Goleman, Puterea
prezentului, de Eckhart Tolle, Cum sa te bucuri de viata si
de slujba, de Dale Carnegie, Scrisorar, de Mihail SiSkin, Gateste
în 30 de minute cu Jamie de Jamie Oliver.

Avand in vedere ca volumele de
dezvoltare personala si profesionala capata tot mai multi adepti in
Romania, cei de la Litera investesc in acest an intr-o noua colectie
– CEO must read, care va oferi celor interesati lucrari de
leadership, management, cultura organizationala, investitii si
strategie.

In general, ca investitii si tendinte,
se vor concentra pe cateva directii: marketing creativ, canale
alternative de vanzare si dezvoltarea propriei retele de distributie,
care in momentul de fata numara o librarie pe Bd. Magheru din
Bucuresti si 25 de bookstopuri aflate in principalele centre
comerciale din tara. In plus, una din prioritati este si dezvoltarea
ofertei de e-bookuri:

“In ultimul an s-a intregistrat o
dublare a vanzarii pentru acest segment in Romania, lucru foarte
important intr-o piata mica de carte cum e a noastra”, explica
Marin Vidrascu.