Business-ul nezdruncinat de criza: Cum a devenit piata francizelor mai flexibila

Pe de alta parte, actorii implicati in piata admit si o serie de efecte ale crizei care au dus catre o incetinire a evolutiei pietei autohtone, respectiv mentinerea ei la o valoare etimata la 1,1 miliarde de euro.

[img=2609]Osvaldo Iandolo[/img] Cu toate acestea, business-ul in franciza reprezinta o alternativa, luata in calcul de cei care vor sa-si reprofileze afacerea in care activeaza sau chiar de cei care si-au pierdut locul de munca, dupa cum a explicat Osvaldo Iandolo (foto), directorul general al AZ Franchising, .

In plus, exista “romani se vor intoarce din strainatate in tara cu o idee de franciza vazuta in tara de unde vin si o vor implementa in Romania. Este un fenomen deja in curs care nu se va opri aici”, a adaugat Iandolo.

Cum alegi un soft salarii potrivit nevoilor din compania ta?

Identificarea soluțiilor potrivite pentru optimizarea operațiunilor de payroll, și anume a unui soft salarii, a unui program pontaj și a altor soluții conexe, începe de…

Noul act normativ de modificare al Legii nr. 201/2016 NU prevede interzicerea țigărilor electronice sau a altor produse destinate inhalării…

Noile prevederi din Legea 201/2016, în special interzicerea vânzării către minori a produselor alternative cu sau fără nicotină, sunt cât se poate de binevenite, fiind…

La randul sau, Constantin Anton(foto), presedinte Asociatia Romana de Franciza, a declarat ca recesiunea a avut efecte benefice asupra acestei pietei pentru ca a alungat francizele care eludau legea. De asemenea, criza economica a facut ca francizatii sau master francizatii sa poate sa negocieze anumiti termeni si conditii din contractul de franciza.

Astfel, in prezent, fata de perioada de boom economic, ei pot cere sa platesca in rate taxa de intrare in retea, pot ajunge la o taxa diminuata sau sa obtina o micsorare a targetului.

In aceste conditii, in 2011 au intrat pe piata din Romania lanturi de magazine precum H&M sau Le Roy Merline, tendinta mentinandu-se si in 2012.

“Deja noi, prin AZ Franchising, ne pregatim sa lansam 3 noi francize in primul trimestru al anului 2012”, a declarat Osvaldo Iandolo.

Cat despre retragerea unor lanturi de francize din Romania, actorii implicati in piata sustin ca pana acum, nu s-a luat in calcul acest lucru.

Neincrederea in imobilizarea capitalului

[img=2608]Constantin Anton[/img] Pe de alta parte, criza economica a lasat efecte vizibile asupra acestui tip de business, constatandu-se “o inghetare a evolutiei pietei autohtone”, dupa cum a declarat Constantin Anton (foto).

Printre motive se numara “neincrederea potentialilor candidati in imobilizarea de capital intr-o afacere cu atat mai mult cu cat de regula, nivelul investitiilor intr-o franciza depaseste, in medie, cateva zeci de mii”, a afirmat reprezentantul Asociatia Romana de Franciza.

El a adaugat ca sunt si francize mai ieftine, care costa de la cateva sute de euro pana la cateva mii, insa investitorii „mai seriosi” se orienteaza spre afaceri care sa genereze profit cuntificabil in mai multe zerouri.

“Este vorba si de o prudenta in ceea ce priveste alegerea francizei potrivite si, in plus, daca pana acum francizele straine, de regula, erau mai putin interesate de Romania, acum, in dorinta lor de externalizare a conceptelor pe care le detin, cauta piete emergente. Asa cum mentionam, oferta intalneste nivelul cererii, care este mai scazut decat in conditii normale”, a adaugat Constantin Anton.

De ce a esuat Mic.ro?

Exista insa si retete de business-uri promitatoare care in mai putin de un an de la lansare s-au dovedit a fi un esec. Este si cazul mic.ro, afacere conceputa si dezvoltata de Dinu Patriciu.

Cu toate ca reprezentantul AZ Franchising o caracterizeaza ca pe o “initiativa curajoasa si cu o distributie raspandita la nivelul intregului teritoriu”, iar dintr-un punct de vedere “ar fi putut reprezenta o afacere stralucitoare pentru proprietar daca vanzarea acestei retele s-ar fi finalizat in timp”.

“Competenta antreprenoriala si financiara indiscutabila a detinatorului acestui business ne poate duce cu gandul la faptul ca la acest insucces a contribuit cu siguranta si conjunctura economica dificila in care ne aflam, aceasta criza de lunga durata care a afectat mai ales clasele de mijloc, avand ca si efect reducerea sau in unele cazuri chiar stoparea consumului”, este de parere Osvaldo Iandolo.

In ciuda tendintei de reducere a consumului, printre cele mai cautate francize se numara cele de food si cafenele, urmate de retail, servicii sau centrele de infrunusetare “care au capatat si ele o popularitate deosebita, fapt ce a dus la competitie intre ofertele pentru francizati si clienti avand ca rezultat o scadere a tarifelor”.

Mancarea, printre cele mai mari distractii la romani

“Consecinta fireasca a faptului ca pentru romani una dintre cele mai mari distractii este mancarea, este interesul crescut fata de zona de restaurante si cafenele. Apoi, retailul si serviciile ocupa locuri importante”, a declarat presedinte Asociatia Romana de Franciza.

Toate acestea duc la o piata estimata constanta pentru 2011, la aproximativ  1,1 miliarde de euro.

“Si asta deoarece au fost unele iesiri din piata dar intrarile si chiar revenirile unor francize care nu prea reusisera anterior sa convinga, au condus la crearea unui echilibru. Astfel incat piata nu a fost foarte afectata de aceste fluctuatii”, a adaugat Constantin Anton.