Din presa, in barca puterii. Ce face un purtator de cuvant dupa ce paraseste Guvernul

Pe toata perioada in care se afla in slujba statului, el accepta insa un venit mai mic decat in mediul privat, dar vede acest lucru ca pe o investitie in propria cariera. 

In acest sens, Dan Suciu, purtatorul de cuvant al Guvernului Ungureanu, afirma ca a acceptat aceasta functie in ciuda faptului ca venitul sau era de trei ori mai mic decat in privat, pe vremea cand era redactor-sef la The Money Channel.

Andrei Zaharescu, Dan Suciu, Oana Marinescu sau Camelia Spataru sunt doar cativa dintre jurnalistii care in ultimii ani au trecut in barca puterii, transformandu-se din caini de paza, in purtatori de cuvant ai diferitelor Guverne.

Despre avantajele acestei functii si ce porti se deschid unui purtator de cuvant cand paraseste Guvernul, DailyBusiness.ro a stat de vorba cu Ioana Muntean (foto), fost jurnalist la Pro TV, care a ocupat functia de purtator de cuvant al Guvernului Boc timp de trei ani.  

DailyBusiness.ro: Ce porti se deschid unui purtator de cuvant dupa ce paraseste Guvernul?
Ioana Muntean:  Multe. Consultanta politica, relatii guvernamentale pentru companii private, presa, institutii financiare.

DB: Ati parasit Guvernul de cateva luni. Va ganditi sa dezvoltati un business propriu? 
IM:Este un pas important la care m-am gandit in trecut. Ma gandesc si acum, dar cred ca nu a venit inca momentul. Am alte planuri. Ma ocup de doctoratul la care am fost admisa prin examen anul trecut. Intr-un viitor apropiat voi decide si in privinta urmatorului job.

DB: V-ati mai intoarce in presa? 
IM: Nu exclud acest pas. Insa cred ca trebuie sa mai treaca putin timp. De prin 2000 incoace mandatele purtatorilor de cuvant se incheiau dupa aproximativ doi ani, in cazul celor mai longevivi. Eu am stat trei ani si ceva si am lucrat cu doi prim-ministri.

DB: Cum credeti ca v-ar primi publicul?
IM: Nu ar fi corect din partea mea sa cer acum publicului sa ma accepte si sa ma evalueze peste noapte ca fiind jurnalist. Desi constat cu multa dezamagire ca sunt jurnalisti mai politicieni decat cei cu carnet de partid. Asta nu face bine presei. 

DB: Cum s-a schimbat presa in anii in care ati fost purtator de cuvant?
IM: Lucrurile au fost in continua schimbare. Am vazut ziare care s-au inchis, am vazut televiziuni care s-au lansat…piata media este efervescenta. Daca vorbim insa despre continut, cred ca barometrele de opinie publica trag un semnal serios de alarma. Cifrele arata ca publicul si-a pierdut treptat increderea in mass-media, in ultimii ani. Este o discutie lunga pe aceasta tema si de pierdut pierde publicul pana la urma. Presa trebuie sa traga de maneca administratia atunci cand greseste. Pentru a se putea intampla asta este nevoie de o presa puternica si independenta.

DB: Cum s-a schimbat Pro TV-ul in toti acesti ani?
IM: Evaluarea pot sa o fac din postura de telespectator. Cred ca a ramas acelasi campion in ratinguri. Daca ai o reteta care iti asigura succes nu ai motive sa o schimbi structural. 

DB:Ce avantaje are job-ul de purtator de cuvant al Guvernului fata de cel de jurnalist? 
IM: Jurnalistii sunt prin definitie oameni curiosi, care cauta sa vada cu ochii lor inainte sa creada. Ca jurnalist in domeniul politic, am acceptat oferta premierului Boc, curioasa sa aflu ce este dincolo de usile inchise. Iar acum, dupa ce am fost si jurnalist si in administratie, pot sa spun ca nu se poate vorbi de avantaje si dezavantaje, ci de provocari diferite.

DB: Cat de aproape este purtatorul de cuvant de actul decizional?
IM: Daca iti faci job-ul bine, esti tot timpul in preajma premierului, participi la toate sedintele de Guvern, iei parte la discutii restranse. Ajungi cu timpul sa cunosti bine multe probleme ce privesc guvernarea. Relatia premier-purtator de cuvant sau director de comunicare este una bazata pe incredere reciproca. De multe ori esti cel care poate influenta pozitiv mersul lucrurilor. Asta e partea muncii care aduce satisfactii. Sunt si dificultati pentru ca oamenii politici tind sa incalce regulile de comunicare. Ca profesionist, nu vrei sa se intample asta. si totusi se intampla. De multe ori apar si consecintele, care ti se se pot atribui. E un cost pe care ti-l asumi. 

DB:De ce postul de purtator de cuvant este unul politizat, iar acesta nu isi poate pastra jobul si dupa ce se schimba Guvernul?
IM: Cred ca este normal ca premierul sa decida asupra omului cu care va colabora. Prin definitie, purtatorul de cuvant ar trebui sa lucreaze non stop cu premierul. Cred ca este imposibil, omeneste vorbind, sa lucrezi azi cu o persoana care are o anumita viziune asupra lucrurilor, iar maine sa faci strategii alaturi de alt om, care vede lucrurile fix invers iar apoi sa le comunici publicului cu naturalete. Oamenii ar taxa un astfel de comunicator. Plus ca, din cauza schimbarii de orientare politica a guvernului, ar putea aparea situatii in care nu ai putea sa fii consecvent in declaratii. Exista, totusi, o rotita importanta in mecanismul de comunicare guvernamentala, care nu trebuie sa fie inlocuita daca se schimba premierul, purtatorul de cuvant sau ministrul. E vorba de birourile de presa.

DB: Fostul purtator de cuvant, Dan Suciu afirma recent ca a acceptat postul pentru un salariu mult mai mic decat cel de la The Money Channel. La fel s-a intamplat si in cazul dvs?
IM: Este o investitie importanta pentru cariera. La un moment dat, dupa ce ai suficienta experienta si ca jurnalist si ca demnitar poti sa intelegi mai bine raporturile in care se afla cele doua puteri: cea executiva si presa. Poti sa-ti dai seama mai usor de transparenta celor doua, cum evolueaza aceasta in timp. Transparenta este un indicator despre starea de sanatate a natiunii. Pretul pe care il platesti ca sa afli acest adevar este acceptarea unui salariu mai mic.

DB: Merita platit acest pret?
IM: De ce sunt salariile demnitarilor asa de mici, asta este o alta problema. O dezbatere pe aceasta tema nu ar fi lipsita de interes. Cred ca ea ar trebui sa porneasca de la analizarea fortei care face ca persoane care iau decizii importante sa accepte venituri relativ mici. Ar trebui analizat ce mesaj asociaza publicul raportului raspundere inalta/ salariu mic si in ce masura publicul chiar crede ca acest raport se si materializeaza, avand in vedere ca practica rasplatirii unor functii publice cu consilii de administratie este relativ raspandita. Ca jurnalist nu pot sa nu vad cat de daunatoare este netransparenta pentru incredera publica. Revenind, cred ca o experienta de la varful administratiei te completeaza ca jurnalist. De aceea am inceput raspunsul meu cu ideea ca acceptarea unui salariu mai mic este o investitie. Este o investitie in cunoastere.

DB: Ce parere aveti despre noul purtator de cuvant al Guvernului, Andrei Zaharescu?
IM: Nu il cunosc si nici nu am avut ocazia sa-l vad in actiune. E o meserie grea. Ii urez succes.