- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Media & Advertising

Jurnalistii fugiti in SUA pun piedici amatorilor de emigrare

04 Aug, 00:05 • marian.rujoiu
Fie ca au obtinut viza pentru SUA si nu s-au mai intors in Romania, cum este cazul lui Dumitru Boanta, fostul sef al sectiei Eveniment al Antenelor, fie ca au comis fraude bancare, precum jurnalistii Daniel Gheorghe si Ionel Cristian Popa, dupa cum titra marti New York Times, ziaristii romani ingreuneaza soarta tututor celor care vor sa plece legal in SUA.
Jurnalistii fugiti in SUA pun piedici amatorilor de emigrare

Daca pana acum ziarele internationale titrau despre infractiunile
romanilor plecati in strainatate la munca de jos, acum cazul unor
jurnalisti ajunsi in SUA in scop profesional ridica semne de intrebare
atat in randul breslei, cat si al opiniei publice.

Laurie Meininger, consul general al SUA in Romania, a declarat pentru DailyBusiness.ro ca actiunile jurnalistilor ii afecteaza pe toti romanii care incearca sa intre legal in Statele Unite.

Potrivit lui Meininger, din ianuarie 2009 si pana in prezent, 180 de jurnalisti au primit viza, iar solicitarile a altor 37 au fost respinse, de catre consulatul de la Bucuresti. Totodata, in acelasi interval s-au acordat vize unui numar total de peste 73.000 de romani.

„Procesarea cererilor de viza venite din partea jurnalistilor se face conform acelorasi proceduri, iar perioada de timp necesara procesarii este aceeasi ca in cazul oricarui alt solicitant de viza temporara”, a adaugat consulul SUA.

Formalitatile pentru obtinerea unei vize temporare pentru Statele Unite se pot desfasura pe o perioada de cateva luni de zile, iar cele mai multe dintre vizele pentru jurnalisti se acorda pentru perioada maxima permisa de lege,  respectiv 60 de luni, si „permit multiple intrari in SUA”.

Tratament egal pentru jurnalisti, indiferent de institutia pe care o reprezinta

Intrebat insa cat de mult conteaza, in acordarea vizei, institutia mass-media pe care jurnalistul o reprezinta, Laurie Meininger a spus ca jurnalistii din Romania beneficiaza de acelasi tratament. „In cazul tuturor celor care solicita o viza de jurnalist se analizeaza acreditarile primite din partea institutiilor de presa”, a precizat oficialul american.

Detinerea unei legitimatii de presa, reprezentarea unei institutii mass-media si invocarea interesului public nu faciliteaza insa drumul spre SUA. Ofiterii consulari realizeaza interviuri fata in fata cu toti solicitantii de viza temporara, inclusiv cu jurnalistii.

„Cu toate acestea, ne asteptam la un grad sporit de profesionalism din partea celor carora li se acorda viza pentru a-si putea indeplini sarcinile profesionale in SUA”, povesteste consului SUA la Bucuresti.

Meininger a mai spus ca  in cazurile in care ambasada SUA obtine informatii credibile cu privire la persoane aflate in mod ilegal pe teritoriul american, se ia legatura cu angajatii biroului de imigrari si cu cei de la institutiile de protectie a granitelor si de aplicare a legii.

Cu toate acestea, legile americane cu privire la confidentialitate nu permit Ambasadei SUA sa ofere „tertilor” informatii despre cazuri specifice de obtinere sau solicitare a vizei.

„Regretam actiunile barbatilor care au fost arestati si le consideram o nerespectare a integritatii jurnalistice, precum si o incalcare clara a conditiilor impuse de tipul de viza obtinuta. Nu acceptam sub nicio forma nerespectarea de catre romani a conditiilor impuse de orice tip de viza pentru SUA”, a afirmat consul general al SUA la Bucuresti.

Pe de alta parte, oficialii Ministerului Afacerilor Externe (MAE) sustin ca pana in prezent, Consulatul General al Romaniei la New York nu a fost notificat de catre autoritatile americane, referitor la masura retinerii sau arestarii celor doua persoane cu cetatenie romana.

Banii, motivul „dezertarii” jurnalistilor

La randul sau, Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a declarat pentru DailyBusiness.ro sau ca materia prima a unui jurnalist este societatea in care lucreaza, dar fenomenul migratiei nu este unul specific breslei, ci al intregii societati.

„Jurnalistii pleaca asa cum pleaca si doctorii si profesorii la cules de capsuni. Acest fenomen nu loveste doar ziaristii”, a mai spus Avadani, adaugand ca putem doar presupune ca motivele pentru care ei parasesc tara sunt cele legate de bani si conditiile economice.

Inchiderea unor importante titluri de ziare, restructurarile din mass-media din ultimii ani sau scaderea ori intarzierea salariilor angajatilor din presa pot reprezenta doar cateva dintre motivele economice pentru care jurnalistii parasesc breasla, pentru o alata tara.

Paginademedia
titra miercuri ca angajatii Adevarul vor primi doar pe 5 august, ziua de plata, doar jumatate din salariu, din cauza „conditiilor economice grele”.