- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Media & Advertising

Veniturile TVR: 10% din reclame, „grosul” din taxa publica. Vezi ce spune seful institutiei

23 Mar, 00:01 • marian.rujoiu
Televiziunea publica realizeaza doar 10% din publicitate, spre deosebire de televiziunile comerciale, care se finanteaza in cea mai mare parte din aceasta sursa. DailyBusiness.ro a discutat cu Alexandru Lazescu despre finantarea TVR si restrictiile alocarii unui spatiu de emisie mai mare.
Veniturile TVR: 10% din reclame, grosul din taxa publica. Vezi ce spune seful institutiei

Cea mai mare parte a veniturilor televiziunii publice provine din taxa TV, dupa cum a declarat Lazescu in prima parte a interviului, publicata marti.

DailyBusiness.ro: Cum apreciati tarifele de publicitate ale TVR, comparativ cu televiziunile comerciale?
Alexandru Lazescu: Noi nu vindem publicitate direct, ci printr-o companie specializata. Exista niste reguli generale, iar noi nu intram intr-un alt cadru. Si aici sunt cateva elemente care tin de cadrul general. Cat de populara este emisiunea, care sunt practicile, cum arata datele, astfel ca se calculeaza un cost in functie de punctul de audienta. Asta tine de cat de bun negociator este compania respectiva. Noi nu suntem in afara regulilor generale din piata, nu avem un regim special, dar pentru publicitari nu este foarte important daca difuzeaza pe televiziunea publica, ProTv sau PrimaTv. Problema este sa-si acopere un anumit tip de public, o anumita tinta din perspectiva audientei, a unor chestiuni care tin de calitatea publicului.

DB: Cat la suta din venituri reprezinta veniturile din publicitate in acest moment?
AL: Din veniturile operationale, realizate de televiziuni, sub 10%. Anul trecut cred ca am avut 9,6%. Sa zicem 10%.

DB: Cine cumpara spatiu pentru publicitate la TVR?
AL: Sunt aceeasi cumparatori ca si ai televiziunilor comerciale. Noi avem insa un regim special de difuzare a publicitatii. Avem niste limitari. Sunt trei lucruri importante care ne diferentiaza de televiziunile comerciale. In primul rand, numarul de minute pe ora, 8 versus 12 minute de publicitate pe ora. A doua chestiune: nu ai voie sa intrerupi programul. De exemplu, daca ai un film de o ora si jumatate, practic eu nu mai pot sa dau deloc publicitate. In al teilea rand, eu nu am voie sa dau acel clip singular, izolat, care se poate da in prim-time, si pe care televiziunile comerciale il dau. Astea sunt restrictiile pe care le am eu, ca televiziune publica.

Fara publicitate in timpul programelor

DB: Un cumparator de publicitate este avantajat sau dezavantajat de aceste restrictii?
AL: Problema nu e cu cumparatorul de publicitate, problema e cu noi, ca institutie. Evident, capacitatea noastra de a lua bani de pe piata este mult diminuata, in special din cauza ca un pot sa intrerup programul. Cand se fac calculele, se fac pe ratingul din momentul spotului, nu pe cel din timpul programului, inainte sau dupa. Acolo, intr-adevar suntem afectati.

DB: Care este situatia in alte state europene privind aceste reglementari?
AL: In Europa exista diferite modele. De exemplu, in Polonia, televiziunea publica si cele comerciale au acelasi numar de minute. Nu stiu exact cum stau cu intreruperile. BBC-ul, in Marea Britanie, nu da deloc publicitate. In majoritatea tarilor insa, dai publicitate. Problema e cum finantezi restul. Daca ai o taxa care sa acopere costurile, nu mai ai nevoie de publicitate. Pe de alta parte, premisa de plecare este ca trebuie sa dai atentie si audientei, altfel, ai putea sa fii un canal precum Arte, unde nu te uiti niciodata la marimea audientei. Ceea ce nu e in regula. Televiziunea nu trebuie sa fie obsedata de audienta, dar relevanta unui program sau a unei emisiuni se masoara si prin nivelul de audienta. Deci nu se poate sa nu ai impact, ca televiziune publica, sa nu ai audienta. De aceea se considera ca e bine sa faci audienta intr-o forma sau alta, nu numai din ratiuni financiare, ci si ca sa te faca sa fii mai atent.

DB: Care ar fi avantajele si dezavantajele pentru un cumparator de publicitate care vine sa cumpere spatiu la Televiziunea Romana?
AL: In general, exista doua elemente pe care le iei in calcul: audienta, nivelul absolut de rating, cat public ai si ce tip de public atingi, in ce zona demografica, astfel ca tine de targetul demografic pe care mi-l fac eu, ca publicitar. Daca vand cafea e intr-un fel, daca vand produse bancare este intr-un fel. Pot sa am un public preponderent masculin, feminin, general, sau pot sa am un public de nisa. Deci ai o data nivelul in sine, cat de mare e publicul, calitativ, cum arata publicul, si sigur, un al treilea element, care poate fi important, cu ce vrei sa te asociezi. Poate unii nu vor sa se asocieze cu orice tip de emisiune. In marketing, totdeauna conteaza toate aceste elemente. Asta e analiza pe care o faci pe orice canal, nu are importanta ca e public sau privat. Pleci de la premisa asta. Si la noi sunt diferente. TVR1 are un anumit tip de public, TVR 2 are si isi propune sa aiba alt tip de public, si asa mai departe. Deci, iti alegi canalul in functie de pozitia si strategia de marketing.

DB: Au existat sau exista produse editoriale, formate de emisiuni, realizate in urma anumitor cerinte ale cumparatorilor de publicitate?
AL: Nu, asta nu ar trebui sa existe, dar acum, eu nu pot sa bag mana in foc. De regula, nu asa se pune problema, poate fi publicitatea mascata, care nu e acceptata nici macar de CNA, cu atat mai putin in interiorul televiziunilor publice. De exemplu, cand exista plasare de produse, e ok, pot sa o fac, dar trebuie sa spun. Si noi si televiziunile comerciale pot sa o faca. Acum, depinde. Sigur ca poti sa discuti cu un sponsor anumite conditii legate de formula unei emisiuni. Exista cerinte in acest sens. De exemplu, avem acum discutii cu Asociatia Romana a Bancilor, care vrea sa promoveze un tip de abordare prin care sa informeze oamenii referitor la termenii din contracte. Evident ca exista discutii, dar in sensul acesta. Exista doua mari chestiuni: filozofia produsului in sine, si asta e normal sa discuti in cazul de fata, pentru ca vor un tip de target si atunci eu ii propun un tip de campanie, si alta este amestecul editorial intr-un produs. De altfel, chestiunea asta e delicata mai ales in cazul stirilor, in cazul altor programe, precum cele de divertisment, acolo apar lucruri care tin de onestitate sau marcarea publicitatii. In toate tarile, nu numai la noi, exista un cadru legal care incrimineaza publicitatea mincinoasa, se pot face abuzuri si astfel exista niste restrictii.