Cum se rezolva \”disputele\” pe domeniile de Internet?

Pentru a afla mai multe detalii despre modul de functionare al acestor curti de arbitraj, DailyBusiness.ro a discutat cu Beatrice Onica-Jarka, partener Cunescu Balaciu Asociatii, si arbitru in cadrul a trei centre de mediere si arbitraj – Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale (OMPI), National Arbitration Forum sau Arbitration Forum for Eu Disputes.

La aceste servicii pot apela cei care vor sa denunte o pagina de Internet cu un domeniu similar, de tipul burgerking.ro vs. burger-king.ro, de pe urma careia se obtin profituri in mod incorect.

Depunerea unei reclamatii online costa de la 1.500 la 3.000 de dolari, la care se adauga, optional, costurile cu onorariul unui avocat care sa ajute la prezentarea cazului in fata curtii de arbitraj. Chiar si asa, Onica-Jarka spune ca in total costurile unei astfel de proceduri pot fi si de 10 ori mai mici decat suma la care ar putea ajunge o procedura juridica in instanta de judecata.

„Centrele de mediere au fost gandite de Corporatia pentru Internet pentru Nume si Numere Acordate (ICANN) care a adoptat un set de reguli numite ‘uniform dispute rules policy’ (UDRP, sau politica de solutionare uniforma a litigiilor – n.r.). Poate apela la aceste centre oricine considera ca dreptul sau la marca a fost vatamat in baza intrunirii a trei criterii – cineva a inregistrat un nume de domeniu identic sau care produce confuzie, titularul numelui de domeniu in disputa nu are niciun interes sau drept legitim cu privire la numele respectiv si titularul a inregistrat numele cu rea credinta si il foloseste tot cu rea credinta. In urma sesizarii, organizatiile de mai sus aleg un arbitru, sau mai corect spus panelist, care se ocupa de caz si da o sentinta”, a explicat Beatrice Onica-Jarka.

Potrivit datelor disponibile pe site-ul OMPI, anual au loc circa 2.000 de cazuri la nivel mondial. In 2009, pana in prezent au fost sesizate 634 de cazuri, in 2008, 2.329 de cazuri, si in 2007, 2.156 de cazuri, la nivel mondial.

In Romania s-au inregistrat, din 1999 pana in prezent, doar 12 reclamanti si 63 de parati. Cele mai cunoscute cazuri arbitrate de catre Beatrice Onica-Jarka si solutionate in favoarea firmelor care detineau de drept marcile sunt cazul Burger King, cu domeniile burger-king.ro, burgerking.ro si whopper.ro, Ikea Romania, cu domeniul Ikea.ro si PayZone, cu domeniul payzone.ro. Reprezentantii Ikea nu au putut da mai multe detalii cu privire la demersurile legate de aceasta operatiune, ei spunand ca procedura a fost initiata si derulata in intregime de catre Inter Ikea Systems, detinatoarea conceptului Ikea in lume.

„In Romania cred ca de-abia incepe sa fie cunoscuta aceasta practica. Pentru ca este si o chestiune de ignoranta juridica pur si simplu. Eu sunt avocat. Si am si aceasta activitate adiacenta de arbitraj in care mi-a fost dat sa vad ca exista inca o multime de avocati care nu au auzit de aceasta procedura”, precizeaza Beatrice Onica-Jarka.

Potrivit acesteia, pasii pe care trebuie sa-i urmeze cineva care a sesizat ca ii este incalcat dreptul de marca pe Internet ar trebui sa fie finalizati in maxim doua luni. „Reclamantul completeaza o plangere online, asistat de un avocat, trimite apoi plangerea fizica impreuna cu anexele, actele doveditoare plangerii, iar apoi centrul verifica plangerea. Se trimite un email paratului care are la dispozitie 20 de zile sa raspunda la aceasta plangere, la adresa furnizata de RNC, iar daca nu raspunde in timpul mentionat este decazut din dreptul de raspuns la intampinare. Centrul va numi de pe lista de arbitri o persoana sau trei persoane care se vor ocupa de caz, in functie de alegerea reclamantului, si in 2 saptamani se formuleaza decizia”, a explicat ea. In functie de numarul de arbitri difera si suma platita de catre reclamant.

Dupa aceste doua saptamani, se poate lua fie decizia ca paratul nu a inregistrat cu rea credinta domeniul si sa il poata utiliza in continuare, fie ca domeniul aduce prejudicii unei marci inregistrate si sa i se blocheze accesul la domeniu. „In urma procedurii nu se obtin si daune materiale. Daca cineva doreste, poate sa cheme si in instanta paratul. Primul pas insa, si cel mai rapid, este blocarea domeniului cu problema, incetarea actiunii vatamatoare”, a adaugat Beatrice-Onica-Jarka.

In general, din aceste organizatii fac parte judecatori retrasi, avocati sau consilieri in proprietate intelectuala, a mai spus ea.