Muzica si filme online contra-cost? Nu si in Romania. \”Noi suntem inca la tara, tragem curent la sate\”

Muzica, filmele si jocurile sunt primele trei categorii de continut pentru care internautii ar fi dispusi sa plateasca, sau deja au facut-o, rezulta dintr-un studiu Nielsen realizat la nivel global. In Romania, parerile sunt insa impartite. Specialistii in online se exprima plastic: „Noi suntem inca la tara„, deci „ce putem sa obtinem ilegal, asa obtinem!”.

Probabil cea mai importanta intrebare pe care si-o pun antreprenorii din online este „pentru ce ar fi dispusi vizitatorii si clientii mei sa plateasca”. Studiul Nielsen, realizat pe plan mondial, scoate in evidenta domeniile pentru care internautii ar fi dispusi sa plateasca. Astfel, 57% dintre cei 27.000 de internauti din 54 de tari care au raspuns chestionarului companiei de cercetare au spus ca ar fi dispusi sa plateasca, sau deja au facut-o, pentru muzica si filme. 51% ar fi dispusi sa plateasca pentru muzica, in timp ce 50% pentru continut video realizat profesional. Consumatorii ar fi de trei ori mai dispusi sa plateasca pentru muzica pe Internet decat pentru accesul la un blog.

Chestionati de catre DailyBusiness.ro, mai multi antreprenori cu activitati diferite in industria Internetului considera ca, in general, acest top nu este valabil si in Romania. „Nu cred ca in Romania oamenii ar fi dispusi sa plateasca pentru muzica si filme, pirateria este mare la noi. Ce putem sa obtinem ilegal, asa obtinem”, spune Marius Pahomi, head of MEC Interaction (divizie specializata pe online a agentiei Mediaedge:CIA) si membru al asociatiei de reglementare a Internetului local IAB Romania. Pahomi considera ca ar mai trebui sa treaca intre 3 si 5 ani pana cand internautii romani vor fi dispusi sa plateasca pentru acelasi continut ca media mondiala.

Ceva mai optimist se arata Sergiu Biris, director executiv la Trilulilu.ro. „Posibil ca trendul international sa se pastreze, insa la un nivel mult mai mic decat procentele reliefate de Nielsen. Per total insa, romanii sunt obisnuiti cu gratuitate. Ar mai trebui sa treaca cel putin 2 ani pana cand sa ajungem sa platim pentru muzica si filme pe Internet, la nivel mai mare”, este de parere Sergiu Biris.
[img=497][/img]
Cristian Manafu, blogger si managing partner la compania de organizare de evenimente Evensys, considera ca romanii ar fi dispusi sa plateasca nu atat pentru continut, cat pentru servicii de nisa, in special in sectorul business. „Oamenii vor sa afle ce au facut concurentii lor, ce contracte au mai incheiat sau au castigat si pentru acestea sunt dispusi sa plateasca. Multi sunt abonati la analizele si studiile Mediafax, de exemplu”, spune Manafu, care a publicat studiul Nielsen si pe blog-ul personal.

Privind catre masa internautilor, Manafu este de parere ca acestia ar fi dispusi sa plateasca si pentru muzica, daca pretul ar fi redus. „Ar trebui ca o piesa muzicala sa coste sub 1 euro, pentru a fi cumparata de cat mai multi. Si filmele vor avea succes, daca sunt mai ieftine decat la mall si daca tehnologia, televizoarele, vor ajuta aceasta industrie. Cand Internetul pe TV nu va mai fi ceva iesit din comun si ne vom putea uita cu totii la filme de pe stick USB, romanii vor incepe sa fie din ce in ce mai dispusi sa plateasca pentru filme pe Internet”, mai spune Manafu.

De o parere similara este si Val Voicu, director general al regiei de publicitate online AdEvolution. „Romanii nu ar plati pentru muzica. Mai degraba pentru filme, pentru ca pretul este mai corect. Muzica este cumparata de la magazin sau downloadata mai mult sau mai putin legal „.

Dragos Novac, director executiv al Krogos Software, care detine proiecte precum Metropotam.ro sau Urbee, este hotarat in afirmatii. „Noi suntem la tara inca, tragem curent prin sate. La oras, privim Internetul ca pe o sursa de informatii si continut gratuit. Mare parte dintre noi nu ar fi dispusa sa plateasca pentru ceva ce poate fi luat si gratis. Consider ca in Romania, in prezent, au succes serviciile, pentru acestea internautii autohtoni sunt dispusi sa plateasca”, conchide Novac.

Pe plan global, studiul Nielsen releva faptul ca, in continuare, utilizatorii sunt dispusi sa plateasca continutul produs de profesionisti, mai degraba decat continutul realizat de alti utilizatori amatori. Aproape jumatate din respondenti (47%) au declarat ca ar suporta reclama suplimentara pentru ca serviciile de pe site-uri sa ramana gratuite, insa aceasta pondere variaza intre regiunile geografice.

Astfel, daca in Orientul Mijlociu si Africa 57% dintre respondenti ar fi de acord „sa fie bombardati” cu mai multa reclama pe site-uri in schimbul gratuitatii continutului, doar 40% dintre respondentii din America de Nord ar fi de acord, si doar 39% in Europa.