Real Estate

Intre „oraselul luxului” si parfumul pravaliei de cartier: Frenezia mall-urilor incepe sa paleasca?

05 Apr, 00:07 • karina.popescu
Mall-urile se construiesc in continuare, in timp ce atentia autoritatilor e indreptata catre dezvoltarea unor zone pentru shopping stradal. Dupa 23 de ani de capitalism, romanii dau semne ca ar putea sa iasa din hipnoza micilor orase ale luxului (mall-urile) si sa se intoarca la autentic si autohton (pravalia de cartier).
Intre oraselul luxului si parfumul pravaliei de cartier: Frenezia mall-urilor incepe sa paleasca?

Daca ne uitam la
cifre, Bucurestiul, cu stocul actual de centre comerciale –
aproximativ 800.000 metri patrati – este situat pe o pozitie
inferioara privind densitatea spatiului inchiriabil  (416 mp la 1.000 locuitori), in comparatie cu alte
capitale din regiune, precum Varsovia, Praga si Bratislava, care
depasesc 600 mp la 1.000 locuitori.
 

[b]Capitala ar mai putea suporta doar 4 mall-uri, cele deja anuntate[/b]

Atat dezvoltarile in desfasurare, cat
si cele anuntate, vor regla aceasta valoare a densitatii la un nivel
similar cu cel al tarilor din vecinatate, in conditiile unui
venit mediu mult inferior, estimeaza Laura Berezitchei, account
manager in cadrul diviziei de office a companiei de consultanta imobiliara Crosspoint.

In acelasi timp, se vor acoperi
zonele ce inca nu beneficiaza de centre comerciale moderne:
Bucurestii Noi – Victoria City Center, Pantelimon – Mega Mall, Titan
– Park Lake Plaza, Floreasca – Promenada Shopping Center, Colentina.

In urma finalizarii acestor dezvoltari,
cel mai probabil se va atinge pragul de suportabilitate pentru
Bucuresti, spune Laura Berezitchei.

[b]Bulevardul
Unirii, potential de
Champs Elysees[/b]

In urmatoarea perioada, cu sprijinul
autoritatilor, se va pune accent pe dezvoltarea comertului stradal,
in prezent mult deficitar pentru conceptul de „high street
shopping”.

Deocamdata insa,
arterele comerciale ale Bucurestiului – Calea Victoriei, Magheru si
Dorobanti – continua
sa fie caracterizate
de lipsa infrastucturii necesare (deficit de locuri de parcare, zone
pietonale si de acces), optiuni limitate in ceea ce priveste
diversitatea magazinelor si a marcilor, precum si de spatii cu
suprafete deloc suficiente pentru a gazdui magazine de tip ancora.

O solutie pentru
dezvoltarea shopping-ului stradal local, pentru a aspira la o
comparatie cu arterele comerciale din marile capitale europene, o
regasim in proiectele de urbanism in curs de implementare, precum
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana „Zona Centrala”
(PIDU)
, prin care intreaga zona din centrul
Capitalei ar urma sa fie restructurata, aminteste Laura
Berezitchei.

Primaria Municipiului Bucuresti
planuieste sa transforme Bulevardul Unirii, zona cu potential atat din punct de vedere comercial, dar si turistic,
incepand de anul viitor, intr-o zona dedicata cumparaturilor si
plimbarii.

Astfel, artera
poate fi similara cu spatiile comerciale si de promenada din marile
capitale europene, cu potential de a se  transforma intr-un
Champs Elysees al Romaniei, masura pe care cu siguranta atat
retailerii exclusivisti, cat si cumparatorii de lux, carora nu le
face placere sa se piarda in multimea din mall, o vor primi cu
bucurie”, afirma Laura Berezitchei, precizand ca fara ca aceste
masuri sa fie puse in practica, nu exista sanse pentru o dezvoltare
coerenta a shopping-ului stradal.

[b]Mall-ul, ca o doua casa[/b] 

Frenezia
dezvoltarilor comerciale de tip mall raspunde preferintelor
consumatorilor romani, concentrate inca mai mult pe fenomenul de
plimbare, afisare sociala, ‘window shopping’ si petrecere a timpului
liber, decat pe activitatea de shopping in sine”, spune Berezitchei.

Mall-ul, comparativ cu spatiile
comerciale stradale, ofera modalitati de socializare, distractie,
diversitate a produselor, totul intr-un spatiu protejat de
schimbarile meteorologice, confortabil, dinamic si cu suficiente
locuri de parcare.

Chiriile pentru spatiile stradale, desi
mai mici decat in mall-uri, nu au reusit sa-i incurajeze pe retaileri
sa recurga la formula comertului stradal. Diferentele dintre cele
doua tabere sunt atat de multe incat ar putea fi un capitol intr-o
teza sociologica, spune Matius Ichim, arhitect in cadrul studioului de arhitectura Matius, specializat in design de retail.

Cel mai usor sesizabil factor de
diferentiere este ambientul controlat: traficul scade cand ploua,
ninge, sau e foarte foarte cald. Daca scade traficul, va scadea si
eficienta economica.

“Nu acelasi lucru se intampla intr-un
mall, adevarat orasel al luxului, care te poate primi ca o a doua
casa: o casa cu parcare, cu aer conditionat, cu finisaje si lumini
armonizate, un loc unde poti gasi oricand o bucatarie pe pofta de
moment, pot interactiona cu lume vesela si mereu in miscare. Un mall
este aproape un orasel, un orasel nascut artificial, cu nefirescul
sau strivitor, dar si cu farmecul sau opulent”, afirma Matius
Ichim, subliniind ca nu exista nicaieri in Bucuresti sau in Romania,
o artera comerciala atat de vasta, cu atat de multe si de variate
produse adunate in acelasi timp.

[b]Cat ar costa o reamenajare minima a
magazinelor stradale din micile orase[/b]

Pentru a sublinia ideea usurintei cu care ar putea fi miscate lucrurile in ceea ce priveste fata magazinelor la nivelul tarii, arhitectul Matius
Ichim ne invita la o excursie imaginara prin fostele magazine
universale, mini-mall-urile de cartier, galeriile cu de toate din
jurul pietelor agroalimentare, chioscuri si buticurile de langa gari
si statii de autobuze, boutique-uri de proximitate, mini-market-urile
satesti, tarabele de pe marginea drumului, masutelele din targurile
agricole, presurile si ziarele pe care se vand nimicurile din
iarmaroace si talciocuri:

“Este o lume, o fauna, o forfota,
diametral diferita de cea reprezentata de zona in care activeaza cea
mai mare parte a clientilor nostri, insa are potentialul de scara cel
mai mare, credem noi. Vom constata prin mimetism, dar mai ales prin
competitie cum comertul de proximitate si comertul pe care eu l-as
numi ‘de vacanta’ nu va mai fi in special la mall sau intr-o galerie
comerciala”, spune Matius Ichim, propunand inca un exercitiu de
imaginatie:

Intr-un mic orasel,
cu o populatie intre 10 si 30.000 de cetateni, putem identifica fara
prea mari eforturi doi leaderi ai comertului local. Fiecare ar
fi dispus ca macar o data la cinci ani sau, in cel mai nefericit
scenariu, o singura data in viata sa incerce o amenajare
profesionista a macar unuia
dintre
magazinele sale. Daca valoarea de proiectare pentru un astfel de
retailer ar fi de 19.990 lei, iar la nivel national sunt cel putin
230 de mici astfel de comunitati, ajungem la o cifra de [b]4,577
milioane lei[/b].

Intrebata daca, pe langa proiectele din mall-uri studioului de arhitectura Matius are si proiecte stradale, Alina Andries, managing partner, a spus: “Din fericire avem si proiecte stradale si spun din fericire, pentru ca sper ca incetul cu incetul, retailul incepe sa prinda si nuante de comert, sa recapete miros de pravalie de cartier”.  

Deocamdata insa, acestea sunt putine. 

Potrivit Alinei Andries, preturile pentru amenajarea unui magazin stradal, cat si timpul, dar mai ales stresul pe care aceasta investitie o presupune sunt sensibil mai mari decat in cazul unui proiect intr-un mall: Incepand cu obtinerea autorizatiei din partea autoritatilor (mai ales daca se intervine si asupra planimetriei prin desfiintarea de compartimentari), accesul auto al firmelor de amenajare, evacuarea deseurilor de constructii, zgomotul (mai ales pentru locatiile aflate la parterul blocurilor de locuinte) sunt factori de stres si genereaza foarte usor costuri neprevazute si intarzieri la livrare.


Este o suma derizorie, care insa ar
putea schimba multe, conchide arhitectul.

[b]Piata e avida de valori simple[/b]

Incercand sa raspunda la intrebarea „ce
ii lipseste pietei din Romania?”, Matius Ichim spune ca suntem
asediati in propriile noastre orase si case de marcile la care-am
visat cu totii in anii cand eram inca elevi, deci naivi. “Ne-am
repezit sa luam francize, sa copiem ceea ce am vazut in excursii prin
lume. Ne-am umplut dulapurile cu etichete straine, garajele cu steme
de top, plamanii cu aer western si tot asa”.

Asadar, ceea ce ii lipseste pietei de
retail in Romania este farama de autentic, ingredientele cultivate pe
plan autohton, si legarea organica de viata zilnica. “Pot fi trei
cuvinte care ar genera o solutie de recastigare a increderii intr-un
consum adaptat lui 2013, in Romania. Piata este avida de valori
simple, usor de verificat, nu doar prin QR coduri. Consumul tanjeste
dupa obiecte personalizate pe volumul si calitatea persoanei si nu
exclusiv a buzunarului acesteia”, puncteaza arhitectul.

Centrul Vechi a reinviat in ultimii ani prin
numeroasele reparatii care au adus o multitudine de restaurante si
baruri.  Zona in sine este perceputa drept una de recreere si
foarte putin cunoscuta pentru retailul de fashion prezent in numar
limitat pe stradutele sale. Daca privim din punct de vedere istoric,
zona in sine a fost un reper al dezvoltarii de tip „street
shopping” pentru Bucuresti, constituind poate singurul centru
veritabil care particularizeaza capitala fata de orice alt oras al
tarii.

Citeste si Monopolul
mall-urilor. De ce nu are Bucurestiul shopping stradal