Piata imobiliara dupa Prima Casa

 
Numărul de tranzacții a crescut, ceea ce, urmare a
legii cererii și ofertei, a frânat în mod vizibil ritmul de scădere a
prețurilor.  

Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, suma medie solicitată
pentru apartamentele (noi și vechi) disponibile spre vânzare la nivel național
a scăzut cu 41% în primul (aproximativ un) an de recesiune, de la 2.058 de euro
pe metru pătrat util în momentul de vârf al pieței (martie 2008) până la 1.211
euro pe metru pătrat înainte de intrarea în vigoare a inițiativei
guvernamentale (mai 2009). Ulterior, în perioada 2009-2014, pretențiile
proprietarilor s-au mai diminuat, cumulat, cu circa 15% față de valoarea maximă
atinsă înainte de criză, ajungând până la un nivel minim de puțin sub 900 de
euro pe metru pătrat. 

În acest răstimp, suma de 60.000 de euro a
devenit un adevărat etalon de preț (la început mai rigid, apoi mai flexibil)
pentru cele mai căutate tipuri de locuințe, respectiv apartamentele cu două și
trei camere. Tonul „alinierii” a fost dat de proprietarii din piața veche, după
care au urmat și vânzătorii de locuințe noi, odată cu demararea unor noi
dezvoltări rezidențiale.  În orașele secundare ale țării, piața a atins
pragul de jos la jumătatea anului 2014 – din luna iunie, locuințele din Brașov,
Cluj-Napoca, Timișoara și Constanța au început să recupereze din declinul
început în 2008. În Capitală, pretențiile vânzătorilor au continuat să scadă
timp de încă 12 luni, până în iunie 2015, după care au intrat pe un curs ușor
ascendent.

Acest decalaj este responsabil, parțial, de faptul că, de anul
trecut, orașul cu cele mai mari prețuri la apartamente nu este Bucureștiul
(unde Indicele Imobiliare.ro se situează în prezent la o valoare de 1.104 euro
pe metru pătrat), ci Clujul (cu o medie de 1.197 de euro pe metru pătrat).  

În ultimii opt ani, structura cererii de
locuințe a suferit mutații importante pornind de la factorul preț. Potrivit
datelor Imobiliare.ro, în 2008, 70% dintre cumpărătorii de apartamente erau
interesați de  proprietăți mai scumpe de
100.000 de euro (de notat este că, la vremea aceea, apartamentele cu trei și,
în Capitală, chiar două camere se situau, de regulă, peste acest prag, atât pe
piața veche, cât și pe cea nouă). Pe de altă parte, 9% dintre clienți aveau un
buget cuprins între 80.000 și 100.000 de euro, 10% s-ar fi încadrat între
60.000 și 80.000 de euro, iar 11% ar fi plătit până la 60.000 de euro pentru o
locuință.   

[img=7189][/img]

Cu totul altfel stau lucrurile la nivelul
anului 2016. Acum, cea mai mare parte a cererii (49%) este concentrată asupra
proprietăților de până la 60.000 de euro, în vreme ce ponderea cumpărătorilor
cu bugete de peste 100.000 de euro a scăzut drastic, până la 18% din total. În
intervalul de preț 60.000-80.000 euro s-ar încadra 21% dintre clienți, iar 13%
și-ar permite o casă de 80.000-100.000 de euro.
 
Pentru a răspunde noilor cerințe de preț ale
pieței, dezvoltatorii de ansambluri rezidențiale s-au văzut nevoiți să-și
reconfigureze produsele – atât în ceea ce privește numărul de camere, cât și
suprafețele alocate. Astfel, din stocul locativ construit între anii 2000 și
2008, o cotă de 37,9% era reprezentată de locuințe cu trei camere, această
categorie fiind urmată de unitățile cu două (33,6%), cu patru camere și mai
mult (15,3%) și, în fine, de garsoniere (13,2% din total). Raportându-ne la ce
s-a construit între 2012 și 2016 însă, cele mai numeroase sunt apartamentele cu
două camere (48,3%), urmate la o distanță importantă de cele cu trei camere
(32,5%), apoi de garsoniere (12,2%) și de unitățile cu patru camere și mai mult
(7%).
 

[img=7190][/img]

Tendința de a dezvolta apartamente cu mai
puține camere a fost dublată de o diminuare a suprafețelor aferente diferitelor
categorii de locuințe. Astfel, suprafața medie unei garsoniere a scăzut de la
45 de metri pătrați (în 2000-2008) la 36 de metri pătrați (în 2012-2016), un
apartament cu două camere are acum circa 55 de metri pătrați (față de 74 de
metri pătrați), unul cu trei camere ajunge la circa 82 de metri pătrați (de la
105 metri pătrați), iar unul cu patru camere și mai mult la 115 metri pătrați
(față de 125 de metri pătrați).
 

[img=7187][/img]