Recensamant, date preliminare: 19 mil. persoane, 8,5 mil. locuinte

Datele preliminare (ca si cele provizorii) ale recensamantului s-au obtinut prin prelucrarea principalilor indicatori statistici inclusi in tabelele centralizatoare, intocmite de catre recenzori dupa perioada de colectare a datelor.

La nivelul Romaniei, datele preliminare centralizate se prezinta astfel:
· Populatia stabila: 19.043.767 persoane, din care, femei: 9.764.011 persoane
· Gospodariile populatiei: 7.086.394 gospodarii
· Locuinte conventionale: 8.450.942 locuinte
· Cladiri: 5.117.777 cladiri, din care 5.104.662 cladiri cu locuinte.

Populatia feminina este majoritara; ea reprezinta 51,3% din populatia stabila preliminara. Mai mult de jumatate dintre barbati (51,8%) si dintre femei (53,7%) locuiesc in municipii si orase.

La nivelul intregii tari, [b]densitatea populatiei[/b] este de 79,9 locuitori pe kmp.

Judetele cel mai dens populate sunt: Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156,0 loc/kmp), Iasi (132,1 loc/kmp), Dambovita (123,8 loc/kmp), Galati (113,6 loc/kmp), Cluj (98,8 loc/kmp), Brasov (94,2 loc/kmp), Constanta (89,2 loc/kmp).

Densitatile cele mai scazute s-au inregistrat in judetele : Tulcea (23,7 loc/kmp), Caras- Severin (32,2 loc/kmp), Harghita (45,9 loc/kmp), Mehedinti (51,6 loc/kmp) Bistrita-Nasaud (51,9 loc/kmp), Arad (52,8 loc/kmp), Alba (52,4 loc/kmp) si Covasna (55,6 loc/kmp).

[img=3245][/img]
Potrivit liberei declaratii a persoanelor recenzate, structura populatiei stabile preliminare dupa [b]limba maternal[/b] se prezinta astfel: 90,6% – romana, 6,7% – maghiara, 1,3% – romani, 0,3% – ucraineana, 0,1% – germana, 0,1% – turca, 0,1% – tatara, 0,1% – rusa, 0,4% – alta limba materna, 0,3% – limba materna nedeclarata.

Structura populatiei stabile preliminare [b]dupa religia declarata[/b] la recensamant arata ca 85,9% dintre persoane sunt de religie ortodoxa; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolica, 3,2% de religie reformata, iar 1,9% penticostala. Ponderi intre 0,5% – 0,8% au inregistrat urmatoarele religii: greco-catolica (0,8%), baptista (0,6%) si adventista de ziua a saptea (0,5%).

Persoanele de alta religie decat cele prezentate mai sus reprezinta 1,8%. S-au declarat „fara religie” 23,9 mii persoane, care reprezinta 0,1% din totalul populatiei stabile preliminare; aproximativ aceeasi pondere detin si ateii (numarul acestora fiind de 21, 2 mii persoane), se arata in comunicatul INS.

Numarul persoanelor pentru care nu a fost inregistrata religia (nu au dorit sa o declare sau nu erau prezente la momentul interviului) a fost de 84,8 mii persoane, reprezentand 0,5% din populatia stabila preliminara a tarii.

[b]Locuinte[/b]

[img=3244][/img]
La recensamantul din anul 2011 au fost inregistrate 7.086.394 gospodarii ale populatiei, constituite din 18,873 milioane de persoane. Astfel, 99,1% din populatia stabila preliminara a tarii se regaseste in gospodariile populatiei, restul gasindu-se in gospodarii institutionale (camine studentesti, camine de batrani, institutii de protectie a copilului etc.) sau reprezentand persoane fara adapost.

Totodata, la recensamant au fost inregistrate 5.117.777 cladiri, in care se afla 8.450.942 locuinte conventionale, avand 22,741 milioane camere de locuit.

Chiar daca numarul cladirilor cu locuinte din mediul urban reprezinta numai 26,7% din totalul inregistrat la nivelul tarii, acestea sunt formate dintr-un numar mai mare de locuinte, astfel incat ponderea locuintelor conventionale din mediul urban (54,2%) o depaseste pe cea din mediul rural.

Structura fondului de locuinte pe forme de proprietate evidentiaza mentinerea proprietatii private particulare ca preponderenta: 98,2% din totalul locuintelor conventionale (97,5% in municipii si orase, respectiv 99,1% in comune), urmata de proprietatea de stat ce detine o pondere de 1,5% (2,1% in municipii si orase, respectiv 0,7% in comune); celelalte forme de proprietate detin impreuna restul de 0,3% din numarul total de locuinte conventionale.

Din totalul preliminar al locuintelor conventionale, 66,7% au alimentare cu apa in locuinta (91,6% dintre locuintele din municipii si orase si 37,2% dintre cele din comune). Cele mai mari ponderi ale locuintelor care au alimentare cu apa sunt inregistrate in Municipiul Bucuresti (96,8%) si in urmatoarele judete: Brasov (89,5%), Timis (85,0%), Constanta (84,7%), Hunedoara (84,0%), Sibiu (82,0%) si Cluj (80,8%).

La nivel national, 84,6% din locuintele conventionale sunt dotate cu bucatarie in interiorul locuintei (93,6% in municipii si orase si 73,9% in comune). In Municipiul Bucuresti, 96,2% din totalul locuintelor conventionale dispun de bucatarie in interiorul locuintei.

In 16 judete se inregistreaza ponderi ridicate (peste 85,0%) ale dotarii locuintelor cu bucatarie, respectiv in judetele: Timis, Ilfov, Brasov, Harghita, Covasna, Sibiu, Mures, Constanta, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Arad, Cluj, Bihor, Caras-Severin si Giurgiu.

Dotarea locuintelor cu baie este mai redusa, numai trei din cinci locuinte au cel putin o baie in interiorul locuintei (61,9%), discrepanta dintre medii fiind mare, 88,0% dintre locuintele inregistrate in mediul urban si doar 31,0% dintre cele aflate in mediul rural dispun de baie in interiorul locuintei. In Municipiul Bucuresti, 95,2% din totalul locuintelor conventionale dispun de baie in interiorul locuintei.

In judetele Brasov, Constanta, Hunedoara, Timis, Cluj si Sibiu mai mult de trei sferturi din locuinte au baie in interiorul locuintei.