Tara lego: Pana cand vom avea cladiri vopsite in culori tipatoare?

Romanii aleg in
medie dintr-o paleta de circa 12 culori atunci cand este vorba despre
fatadele cladirilor, cea mai vanduta culoare de tencuiala din Romania
fiind portocaliu. Specialistii recomanda doar diverse tonuri din trei
mari nuante: alb, gri si bej.

Autoritatile publice din Bucuresti au
lansat in dezbatere publica un proiect de hotarare care prevede o
serie de proceduri in vederea imbunatatirii aspectului fatadelor
cladirilor, mai ales a celor situate pe arterele principale.
Propunerea Primariei prevede si posibilitatea de a se impune un cod
de culori si asigurarea unei unitati arhitecturale zonale.

Producatorii de materiale de
constructii saluta acest demers si remarca un apetit crescut al
romanilor pentru culoare cand vine vorba despre fatade.

[b]Ca la noi la nimeni[/b]

Oficialii Duraziv aduc in discutie
anomaliile de la nivel local.

“Este interesant de remarcat ca
paleta coloristica pentru care se opteaza cand vine vorba despre
proiecte de amenajare interioara este una foarte limitata. Acest
lucru se schimba radical cand vine vorba de fatadele cladirilor”, a
remarcat Gabriel Constantin, manager B2B in cadrul Duraziv.

„[b]La nivel european comportamentul
de consum este inversul celui din Romania[/b], respectiv apetitul
pentru culoare se manifesta la interior, asa cum este si normal, in
vreme ce fatadele sunt mai neutre. Daca in privinta caselor
particulare decizia apartine proprietarilor, in ceea ce priveste
blocurile reabilitate termic alegerea culorilor revine fie
autoritatilor, fie administratorilor de bloc, fara ca acest fapt sa
fie reglementat conform unei strategii de urbanism”, a continuat
Gabriel Constantin.

Cei de la Xella vin cu exemplul
Germaniei, o tara care a stiut sa educe publicul in aceasta privinta.

„In Berlin
autoritatile au optat pentru stimularea proprietarilor in vederea
utilizarii unui anumit cod de culori. Astfel, cei care executa
lucrari de renovare a fatadelor pot beneficia de scutiri substantiale
de la plata impozitelor pe cladire in cazul in care opteaza pentru un
numar limitat de culori propus de primarie”, a spus Marius Dragne,
CEO Xella Ro, parte din grupul german Xella.

Conform datelor Duraziv, in Bucuresti
tencuielile de fatada in culoare alba reprezinta cea mai mare pondere
a vanzarilor, insa ulterior acestea sunt combinate cu diverse alte
culori tari.

Primul aspect care trebuie urmarit
atunci cand se ia o decizie privind nuanta fatadei este
contextualizarea, integrarea in peisajul oferit de vecinatatile
existente. In cazul restaurarilor sau renovarilor de cladiri
istorice cu valoare arhitecturala, este important sa se tina cont de
starea initiala, culorile tari fiind neindicate si total neconforme
cu caracterul cladirii.

[b]Avem in Bucuresti o mostenirea
arhitecturala. Ce facem cu ea?[/b]

“In ceea ce priveste fatadele,
Bucurestiul are o semnificativa mostenire de arhitectura de sorginte
franceza, extrem de valoroasa din punct de vedere imobiliar si
turistic. De aceea este important sa se reglementeze modul in care se
realizeaza aceste interventii, fie prin acte legislative, fie prin
politici de urbanism inspirate de alte capitale Europene”, explica
Marius Dragne.

Astfel, este bine cunoscut exemplul
orasului Paris, unde politica de urbanism impune proprietarilor de
cladiri din centrul orasului sa restaureze fatadele la un anumit
nivel de calitate si respectand intocmai arhitectura initiala.

Cei care nu dispun de bugetele necesare
au la dispozitie o serie de alternative. Fie primaria plateste
restaurarea, iar proprietarul achita in rate contravaloarea
investitiei, fie primaria plateste lucrarile, dar devine proprietar
al cladirii in cuantumul sumei investite, raportat la valoarea
impozitului.

Mai exista si o a treia varianta, in
care primaria achizitioneaza cladirea, iar cu banii obtinuti
proprietarul se muta in alta cladire, in care isi permite sa
locuiasca si pe care o poate intretine. Aceste prevederi au fost
impulsionate de importanta pe care o au veniturile generate din
turism in bugetul primariei Parisului.

O lucrare de renovare a unei fatade
bine realizata are o durata medie de viata de aproximativ 25 ani.
Insa pentru ca acest lucru sa se intample, este nevoie de respectarea
unor pasi si a unor specificatii tehnice, pornind de la temperatura
la care se lucreaza si ajungand pana la faptul ca trebuie montate
micile detalii care protejeaza fatada de scurgeri de apa si implicit
de aparitia unor pete inestetice.

Proiectul propus de Primaria Capitalei
vizeaza in special cladirile cu fatade deteriorate din zone centrale.
Lucrarile de renovare a fatadelor implica decopertarea, tratarea si
consolidarea stratului suport, aplicarea unei termoizolatii acolo
unde este cazul, iar ulterior efectarea unor interventii asupra
tamplariei termoizolante. In ultima faza vor fi realizate finisajele.

In cazul in care cladirea prezinta
stucaturi sau alte detalii ornamentale, acestea trebuie scoase cu
grija inainte de aplicarea sistemului de termoizolare si reinstalate
ulterior, pentru a aduce fatada la starea initiala. Aceasta presupune
si mai mult timp de lucru, dar si multa pricepere. Pentru astfel de
situatii, Duraziv recomanda a se lua in calcul termoizolarea la
interior, pentru a proteja arhitectura.

Costurile medii pentru renovarea
fatadelor sunt de [b]10 euro/mp[/b], in cazul in care s-a optat si
pentru aplicarea unor produse termoizolante, aceasta valoare fiind
una asociata sistemelor cu polistiren. Costul de 10 euro include:
adezivul pentru lipire si adezivul pentru masa de spaclu,
polistirenul expandat, plasa de armare si diblurile aferente, amorsa,
finisajul – de obicei tencuiala decorativa – profilele de soclu,
picuratorul si profilele de colt (acestea din urma sunt extrem de
importante pentru protejarea fatadei de aparitia petelor si pentru a
inchide sistemul astfel incat nimic sa nu mai poata patrunda intre
termosistem si fatada existenta a cladirii). Nu sunt incluse manopera
si tamplaria. In cazul utilizarii altor produse termoizolatoare
costurile cresc cu aproximativ 15%.

Proiectul local se afla in dezbatere
publica pana pe data de 24 mai, cand urmeaza a fi luata o decizie
finala in privinta politicilor de interventii asupra fatadelor.