Bloomberg: Cum vrea Putin să intervină în alegerile din Moldova. Documente interne arată planul secret al liderului rus

Strategia, finalizată în primăvară și coordonată direct de Kremlin, are ca scop subminarea Partidului Acțiunii și Solidarității la alegerile parlamentare din 28 septembrie și, pe termen lung, înlăturarea de la putere a președintei Maia Sandu, potrivit documentelor consultate de Bloomberg.

Citește și: Răspunsul Rusiei după ce Trump a spus că Putin l-a dezamăgit: „Acest lucru e absolut de înțeles”

Scrutinul de duminică are loc la mai puțin de un an după validarea prin referendum a parcursului european al Republicii Moldova, câștigat de tabăra proeuropeană la o diferență strânsă de voturi. Referendumul s-a desfășurat pe fondul acuzațiilor Chișinăului privind ingerințele electorale ale Moscovei.

Pentru alegerile din 28 septembrie, planul rusesc ar include mobilizarea moldovenilor din străinătate – inclusiv din Rusia – pentru a vota la secțiile deschise în UE și în alte regiuni, organizarea de proteste menite să destabilizeze procesul electoral și derularea unor campanii masive de dezinformare pe rețelele sociale. În plus, ar fi vizată folosirea de materiale compromițătoare pentru a pune presiune pe oficialii implicați în organizarea votului.

Doi oficiali europeni, citați de Bloomberg, au afirmat că este aproape sigur ca Moscova să încerce să pună în practică mare parte din aceste acțiuni chiar înaintea scrutinului. Între timp, autoritățile moldovenești încearcă să contracareze campaniile de manipulare și tentativele de cumpărare a voturilor, solicitând luna trecută blocarea a 443 de conturi TikTok.

Kremlinul nu a răspuns solicitărilor de comentarii pe acest subiect, reiterând însă, ca și în trecut, că nu intervine în procesele electorale ale altor state. În contextul referendumului privind aderarea la UE și al alegerilor prezidențiale de anul trecut, Moscova a respins acuzațiile Chișinăului, catalogându-le drept „rusofobie”.

Moldova alege dacă va continua spre UE sau va deveni o componentă în războiul lui Putin

Pe 28 septembrie, Republica Moldova se confruntă cu o alegere crucială: continuarea drumului către integrarea europeană, obiectiv consfințit deja în constituție, sau apropierea de Moscova, într-un moment în care Vladimir Putin nu dă semne că ar intenționa să oprească războiul din Ucraina.

Fostă republică sovietică, Moldova are o populație de 2,4 milioane de locuitori, dintre care o parte este rusofonă. Între timp, Transnistria rămâne sub ocupație rusă, conform Consiliului Europei, iar liderul regiunii autonome Găgăuzia a fost condamnat de o instanță de la Chișinău pentru deturnarea ilegală de fonduri provenite din Rusia în beneficiul unui partid politic.

„Scopul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin intermediul urnelor, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene. De aceea, aceste alegeri sunt foarte importante. Apărându-le, protejăm nu numai Moldova, ci și securitatea și stabilitatea regională”, le-a spus președinta Maia Sandu parlamentarilor UE la Strasbourg, pe 9 septembrie.

La sfârșitul lunii august, Republica Moldova a primit un semnal puternic de sprijin occidental prin vizita la Chișinău a președintelui francez Emmanuel Macron, a cancelarului german Friedrich Merz și a premierului polonez Donald Tusk.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), fondat de Maia Sandu, și-a asumat obiectivul de a accelera integrarea europeană și de a obține acces la fondurile comunitare necesare, după ce anul trecut guvernul a deschis oficial negocierile de aderare.

Cu toate acestea, cele mai recente sondaje indică faptul că PAS riscă să piardă majoritatea parlamentară.

Cine sunt oponenții PAS la alegerile din 28 septembrie

Partidul de guvernământ se confruntă cu o opoziție puternică din partea mai multor formațiuni. Printre acestea se numără Blocul Alternativa, condus de primarul pro-rus al Chișinăului, Ion Ceban, și de Alexandru Stoianoglo, fost contracandidat al Maiei Sandu la prezidențiale.

Un alt pol al opoziției este blocul coordonat de fostul președinte Igor Dodon, despre care, potrivit unor documente consultate de Bloomberg, se afirmă că ar fi solicitat serviciilor de securitate să-i monitorizeze rivalii politici în perioada mandatului său.

Într-un răspuns transmis Bloomberg, Dodon a susținut că a acționat mereu în limitele legii și în interesul Republicii Moldova. Totodată, pe rețelele sociale, acesta a acuzat actuala guvernare că „utilizează resurse administrative nu doar pentru a-și atinge obiectivele politice, ci și pentru a intimida principalii concurenți”.

El a mai afirmat că unele puteri occidentale intervin în campania electorală, prin vizite ale oficialilor de rang înalt în sprijinul PAS și prin amenințări privind suspendarea ajutorului financiar destinat Moldovei în cazul în care partidul ar pierde alegerile.

Rusia nu ține cont de bani când vine vorba de compromiterea alegerilor

În ultima perioadă, Rusia a direcționat resurse considerabile pentru a influența procesele electorale din statele din vecinătatea sa, afirmă oficiali guvernamentali europeni.

În Georgia, scrutinul de anul trecut a fost umbrit de acuzații de ingerințe masive și a declanșat proteste de amploare.

În România, Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale după ce documente prezentate în CSAT au confirmat implicarea Rusiei într-o tentativă de a promova un candidat de extremă dreapta spre victorie în primul tur. O investigație de mai multe luni a concluzionat că țara a fost vizată de o campanie hibridă începută încă din 2022. Procurorul general Alex Florența a dezvăluit pe 16 septembrie că patru companii cu legături rusești au administrat conturi pe rețele sociale și rețele de boți cu inteligență artificială, difuzând mesaje către cel puțin 1,3 milioane de români.

La rândul său, președinta Maia Sandu a informat luna aceasta Parlamentul European că Rusia a cheltuit echivalentul a 1% din PIB-ul Republicii Moldova – aproximativ 150 de milioane de euro – pentru a influența referendumul privind aderarea la UE și pentru a compromite șansele realegerii sale.

Surse europene apropiate de dosar estimează că sume similare ar fi fost direcționate și pentru alegerile din 28 septembrie. Documentele consultate de Bloomberg arată că, prin intermediul partidelor și liderilor politici susținuți, Kremlinul încearcă să creeze aparența unei competiții democratice, având însă ca scop real erodarea sprijinului pentru Maia Sandu și pentru Partidul Acțiune și Solidaritate.

Ce spun planurile Rusiei consultate de Bloomberg

Un document consultat de Bloomberg arată că, având în vedere rolul decisiv al voturilor diasporei la alegerile din 2024, Rusia ar fi urmărit să recruteze cetățeni moldoveni din străinătate, oferindu-le bani pentru a călători și a vota în statele UE.

Planul include și ample campanii de dezinformare pe Telegram, TikTok și Facebook. Mesaje în română și rusă au promovat ideea că Maia Sandu ar fi „o marionetă a puterilor externe”, care ar împinge țara spre sărăcie și război.

Poliția moldovenească a încercat să contracareze aceste acțiuni, demontând grupuri care transportau ilegal fonduri pentru cumpărarea voturilor. Doar pe 16 septembrie, autoritățile au anunțat confiscarea a 5 milioane de lei moldovenești (aprox. 302.000 de dolari), în urma unor raiduri menite să blocheze o rețea de spălare de bani.

Totodată, planul Moscovei ar prevedea implicarea unor membri ai cluburilor sportive și ai rețelelor criminale în organizarea de provocări violente, atât în ziua votului, cât și în eventualele proteste de după. Scenariul pregătit include demonstrații prin care să fie cerută demisia Maiei Sandu în cazul în care PAS pierde scrutinul, sau contestarea alegerilor ca fiind fraudate, dacă partidul rămâne la putere.

Ce s-ar întâmpla dacă pro-rușii ar pune mâna pe putere în Moldova

Sprijinul pe care partidele pro-ruse din Republica Moldova îl primesc din partea Moscovei variază de la consiliere politică până la finanțare directă, afirmă oficiali europeni.

Totuși, chiar dacă ar obține victoria în alegeri, relația dintre aceste formațiuni ar fi probabil marcată de tensiuni, din cauza competiției pentru favorurile Kremlinului și a unei istorii de suspiciuni reciproce. Bloomberg notează în acest context existența unei veritabile „culturi a neîncrederii”.

Documente consultate de publicație arată că Igor Dodon, învins de Maia Sandu la prezidențialele din 2020, a dispus monitorizarea adversarilor politici din întreg spectrul, inclusiv a unor figuri pro-ruse.

În sprijinul afirmației, Bloomberg citează sute de mesaje schimbate între Dodon și un ofițer de informații moldovean de rang înalt, din perioada octombrie 2019 – mai 2021. Din aceste schimburi reiese că au fost colectate pentru fostul președinte informații precum itinerarii de călătorie, întâlniri sau evenimente la care participau persoanele vizate.

Mai mult, mesajele sugerează că, la ordinul lui Dodon, serviciile moldovenești au supravegheat inclusiv anumite ambasade străine.

Citește și: Rusia pregătește tineri moldoveni pentru manipularea alegerilor prin ONG-ul „Evrazia”