Comisia Europeană pregătește un set de măsuri menite să ofere prioritate produselor fabricate în Uniunea Europeană în accesarea subvențiilor și a contractelor finanțate din fonduri publice, în cadrul unei inițiative cunoscute sub denumirea „Buy European”. Propunerea vizează în special industriile considerate strategice pentru economia europeană și urmărește consolidarea capacităților de producție interne, reducerea dependenței de importuri și protejarea lanțurilor industriale europene într-un context global tot mai competitiv, potrivit mediafax.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Negrescu: Voi continua să cer Consiliului European deschiderea negocierilor pe clustere
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2026/02/buy-european-1024x576.jpg)
Inițiativa este promovată de comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, care a subliniat că alte mari economii aplică deja politici similare pentru susținerea producției interne. Acesta a invocat exemple precum „Made in China”, „Buy American” sau „Buy Canadian”, argumentând că Europa trebuie să adopte un mecanism comparabil pentru a-și proteja interesele economice și industriale. Potrivit acestuia, noile reguli ar urma să se aplice companiilor care beneficiază de sprijin public, acestea fiind obligate să producă o parte semnificativă din bunurile finanțate pe teritoriul Uniunii Europene.
Unul dintre primele sectoare vizate de această inițiativă este industria auto, în special segmentul mașinilor electrice. Conform propunerilor aflate în discuție, vehiculele electrice achiziționate cu subvenții publice ar trebui să îndeplinească un prag ridicat de conținut local, de până la 70%. Practic, majoritatea componentelor ar urma să fie produse în Uniunea Europeană, astfel încât fondurile publice să sprijine direct industria europeană și să limiteze importurile, în special din China, principalul furnizor global de componente pentru vehicule electrice.
Pe lângă sectorul auto, Comisia ia în calcul extinderea regulilor „Buy European” și la alte industrii-cheie, precum energia, tehnologiile verzi, infrastructura sau producția industrială avansată, considerate esențiale pentru competitivitatea și securitatea economică a UE. De asemenea, se discută posibilitatea aplicării acestor cerințe și în cazul investițiilor străine, astfel încât companiile din afara Uniunii care beneficiază de sprijin public european să fie obligate să producă mai mult local și să colaboreze cu furnizori europeni.
Planul este însă contestat atât de unele state membre, cât și de mediul de afaceri. Criticile vizează lipsa de claritate privind industriile care vor fi incluse, nivelul exact al cerințelor de producție locală și calendarul de implementare. Chiar și producătorii auto europeni, considerați potențiali beneficiari ai măsurilor, nu și-au exprimat un sprijin oficial, solicitând mai întâi detalii concrete înainte de a susține public inițiativa.
Analiștii avertizează că introducerea unor praguri ridicate de conținut european ar putea avea efecte adverse asupra prețurilor. Potrivit acestora, un nivel de 70% componente produse în UE ar putea face produsele europene semnificativ mai scumpe în comparație cu cele importate, în special din China, ceea ce ar putea impune ulterior măsuri suplimentare de protecție tarifară pentru a menține competitivitatea pe piață.
În același timp, tot mai multe state membre par dispuse să accepte ideea unei „preferințe europene” limitate, menită să protejeze sectoarele strategice. Germania, cunoscută tradițional pentru susținerea comerțului liber, s-a arătat mai deschisă față de astfel de instrumente, cu condiția ca ele să fie aplicate punctual, temporar și strict direcționate către industriile considerate esențiale.