Comisia Europeană a publicat cel de-al șaptelea Raport anual privind statul de drept în UE

Comisia Europeană a publicat ediția din 2026 a Raportului anual privind statul de drept, document care analizează evoluțiile din toate statele membre ale Uniunii Europene și din mai multe țări candidate. Executivul european constată că, în ultimul an, majoritatea statelor au înregistrat progrese în consolidarea statului de drept și în implementarea reformelor recomandate anterior, însă atrage atenția că persistă probleme importante în domenii precum independența justiției, combaterea corupției, libertatea presei și funcționarea instituțiilor democratice., potrivit Agerpres.

Te-ar mai putea interesa și: Comisia Europeană are un plan pentru a-și ține cât mai aproape potențialii membri

Comisia Europeană a publicat cel de-al șaptelea Raport anual privind statul de drept în UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că respectarea statului de drept reprezintă fundamentul pe care se bazează încrederea dintre cetățeni, instituțiile publice și mediul de afaceri. Potrivit acesteia, existența unui sistem judiciar independent și a unor instituții solide face din Uniunea Europeană unul dintre cele mai sigure și atractive spații pentru a trăi, a investi și a desfășura activități economice. Ea a arătat că raportul anual a devenit un instrument important pentru stimularea reformelor și pentru orientarea dezbaterilor publice și politice privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

În ceea ce privește sistemele judiciare, Comisia observă că numeroase state membre au adoptat măsuri pentru consolidarea independenței justiției. Printre acestea se numără întărirea rolului consiliilor judiciare, modificarea procedurilor de numire și promovare a judecătorilor, precum și măsuri pentru creșterea autonomiei parchetelor. Cu toate acestea, ritmul reformelor diferă considerabil de la un stat la altul, iar în unele țări continuă să existe preocupări privind influențele politice asupra sistemului judiciar și lipsa unor garanții suficiente pentru independența magistraților. Și statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană au continuat reformele în domeniu, însă provocările privind independența justiției rămân semnificative.

Raportul acordă o atenție deosebită și combaterii corupției. Comisia amintește că, la 31 mai 2026, a intrat în vigoare noua Directivă europeană privind combaterea corupției, care stabilește reguli comune pentru prevenirea, investigarea și sancționarea faptelor de corupție în toate statele membre. În ultimul an, mai multe guverne au adoptat strategii anticorupție și au consolidat instituțiile responsabile cu investigarea acestor infracțiuni. Totuși, Executivul european consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea conflictelor de interese, reglementarea activităților de lobby, sporirea transparenței și accelerarea anchetelor și proceselor în dosarele de corupție.

În domeniul libertății presei, Comisia apreciază că statele membre au început să își adapteze legislația la prevederile Legii Europene privind Libertatea Mass-Mediei (EMFA). Sunt evidențiate progrese în consolidarea independenței serviciilor publice de media și în creșterea transparenței privind distribuirea fondurilor publice pentru publicitate. Totodată, raportul acordă o importanță deosebită protejării jurnaliștilor împotriva amenințărilor și intimidărilor și susține implementarea Directivei anti-SLAPP, destinată combaterii proceselor abuzive intentate împotriva jurnaliștilor, activiștilor și organizațiilor societății civile. Cu toate acestea, Comisia avertizează că în mai multe state membre persistă probleme legate de concentrarea proprietății mass-media și de independența editorială.

Raportul analizează și funcționarea instituțiilor democratice și calitatea procesului legislativ. Comisia apreciază că multe state au făcut pași pentru îmbunătățirea calității legislației și pentru creșterea securității juridice. În același timp, documentul critică utilizarea frecventă a procedurilor legislative de urgență în unele țări și consultarea insuficientă a societății civile înaintea adoptării unor acte normative importante. De asemenea, organizațiile neguvernamentale continuă să semnaleze dificultăți privind accesul la finanțare și exercitarea dreptului la întrunire pașnică.

Executivul european subliniază că respectarea statului de drept are o legătură directă cu funcționarea pieței unice europene și cu dezvoltarea economică. Potrivit Comisiei, existența unor instanțe eficiente și independente, combaterea corupției în domeniul achizițiilor publice, protejarea investițiilor și existența unui cadru legislativ predictibil reprezintă condiții esențiale pentru competitivitatea economiei europene și pentru atragerea investițiilor private.

Raportul anunță și o schimbare importantă în ceea ce privește utilizarea acestui instrument la nivel european. Comisia intenționează ca analiza privind statul de drept să joace un rol semnificativ în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. În acest sens, noile planuri naționale și regionale de parteneriat vor trebui să țină cont de recomandările formulate în raport, iar concluziile documentului vor fi utilizate inclusiv la evaluarea respectării Cartei drepturilor fundamentale și a condițiilor privind statul de drept în implementarea reformelor finanțate din fonduri europene.

În capitolul dedicat României, Comisia Europeană apreciază că aplicarea noilor legi ale justiției a continuat și a contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Totuși, Executivul european constată că autoritățile române nu au adoptat încă măsuri pentru consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt și nici pentru reorganizarea și funcționarea poliției judiciare, aspecte asupra cărora Bruxelles-ul insistă de mai mulți ani.

Comisia formulează și o serie de recomandări pentru România. Printre acestea se numără continuarea reformelor pentru eficientizarea sistemului judiciar, consolidarea luptei împotriva corupției, finalizarea reformei privind declarațiile de avere și interese, reducerea utilizării ordonanțelor de urgență ca instrument legislativ și continuarea procedurilor pentru acreditarea instituțiilor naționale responsabile de protecția drepturilor omului.