Copiii care numără pe degete sunt mai buni la matematică. Concluziile unui studiu realizat în Elveția

Oamenii de știință din Elveția au descoperit că cei mici care folosesc numărarea pe degete se descurcă mai bine la adunare, comparativ cu copiii care nu o folosesc.

Psihologii spun că numărarea pe degete îi ajută pe copii să gândească diverse strategii fără a-și suprasolicita memoria de lucru, care reprezintă capacitatea creierului de a reține temporar informații în timp ce rezolvăm o sarcină. Copiii folosesc degetele până când stăpânesc strategii mai abstracte. Cercetătorii din domeniul cogniției întrupate spun că asocierea numerelor cu degetele este  „ceva natural” și că ar trebui încurajată, notează The Conversation.

Citește și: Sondaj Salvaţi Copiii: Mamele care muncesc în străinătate nu găsesc job în România. Câti părinți vor să se întoarcă

Oamenii de știință au observat și faptul că în creier se activează zone similare atunci când miști degetele și când te gândești la numere, ceea ce ajută memoria.

Mai multe cercetări realizate direct în sala de clasă au arătat că elevii care folosesc strategii bazate pe degete sunt mai buni. După șapte ani, cei care nu mai folosesc degetele sunt cei care performează mai bine.

O nouă cercetare de la  Universitatea din Lausanne a făcut un pas important în clarificarea acestei dezbateri. Cercetătorii spun că studiile anterioare au lăsat două explicații posibile pentru schimbarea observată în jurul vârstei de șapte ani.

Prima interpretare este că strategiile bazate pe degete devin ineficiente când exercițiile devin mai complexe. Spre exemplu,  13 + 9 este mai greu decât 1 + 3. Astfel, copiii care rămân la numărarea pe degete nu mai au performanțe la fel de bune.

Cea de-a doua explicație este diferită: copiii care nu mai folosesc degetele la șapte ani și au rezultate mai bune ar fi, de fapt, foști utilizatori ai acestei strategii. Aceștia ar fi trecut în timp la strategii mentale mai avansate.

Pentru a clarifica aceste posibile explicații, cercetătorii au urmărit aproape 200 de copii. Studiul a urmărit vârste cuprinse într  ani și jumătate și 7 ani și jumătate. La fiecare șase luni, copiii erau evaluați la adunare și observați în privința folosirii degetelor.

Un aspect important este că cercetătorii au notat când copiii au început sau au încetat să folosească degetele. La fiecare evaluare, cei mici erau clasificați în neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți sau foști utilizatori.

Cercetarea a mai arătat că, la vârsta de 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai foloseau degetele erau, de fapt, foști utilizatori. Acești copii aveau cele mai bune rezultate la adunare. Ei continuau să progreseze și un an mai târziu. Aceste rezultate sunt importante, pentru că în studiile anterioare acești copii apăreau doar ca „neutilizatori”, fără a se ști că, de fapt, folosisera degetele în trecut.

În studiul făcut în Elveția, doar copii 12 copii nu au folosit niciodată degetele. Aceștia au avut cele mai slabe rezultate.

Studiul a mai arătat că  „începătorii târzii”, copiii care abia începuseră să folosească degetele între 6,5 și 7,5 ani,  nu se descurcau la fel de bine ca foștii utilizatori.

Citește și: Cum pot fi educați financiar copiii, astfel încât să nu mai depindă de părinți