Majoritatea organismelor de pe Pământ depind de lumina solară, esențială pentru fotosinteză. Însă, în întunericul profund al fundului oceanic, unele forme de viață reușesc să supraviețuiască prin utilizarea substanțelor chimice, un proces cunoscut sub numele de chimiosinteză, scrie Digi24.
Citește și: Alimentele care pot fi consumate și după expirare. Mihaela Bilic: „Mucegaiul are rol de protecție”
O echipă de cercetători chinezi a identificat astfel de comunități bazate pe chimiosinteză (alcătuite în principal din viermi tubulari și scoici) în timpul unor scufundări cu echipaj uman, efectuate cu un submersibil în regiunile adânci ale foselor Kurile-Kamceatka și Aleutină. Aceste viețuitoare își extrag energia din fluide bogate în hidrogen sulfurat și metan, care se infiltrează din scoarța oceanică în acest mediu întunecat și rece, unde lumina solară nu mai ajunge.
Aceste ecosisteme au fost descoperite la adâncimi ce depășesc înălțimea muntelui Everest, cel mai înalt punct de pe planetă. Cea mai profundă comunitate a fost identificată la 9.533 de metri sub nivelul mării, în fosa Kurile-Kamceatka — o adâncime cu circa 25% mai mare decât orice alt loc în care au fost observate anterior astfel de forme de viață.
„Ceea ce face ca descoperirea noastră să fie revoluţionară nu este doar adâncimea mai mare, ci şi abundenţa şi diversitatea uimitoare a vieţii chimiosintetice pe care am observat-o acolo.
Spre deosebire de ‘buzunare’ izolate de organisme, această comunitate prosperă ca o oază vibrantă în vastul deşert al adâncurilor mării”, a declarat specialista în geochimie marină Mengran Du de la Institutul de Ştiinţă şi Inginerie a Mărilor Adânci (IDSSE), parte a Academiei Chineze de Ştiinţe, unul dintre autorii studiului publicat miercuri în revista Nature.
Deși unele specii marine au fost observate la adâncimi chiar mai mari (aproape 11.000 de metri sub nivelul mării, în Groapa Marianelor din Oceanul Pacific), Mengran Du a precizat că acele organisme nu se hrănesc prin consumul de substanțe chimice.
În cadrul acestui nou studiu, cercetătorii chinezi au utilizat submersibilul Fendouzhe pentru a explora ceea ce este cunoscut drept zona hadală (sau hadopelagică), o regiune extrem de adâncă a oceanului, unde plăcile tectonice ale scoarței terestre, de dimensiuni continentale, se intersectează, iar una dintre ele alunecă sub cealaltă într-un proces numit subducție.
„Mediul oceanic de acolo este caracterizat de frig, întuneric total şi procese tectonice active.
S-a dovedit că acest mediu găzduieşte cele mai adânci şi mai extinse comunităţi chemosintetice cunoscute pe planeta noastră”, a declarat geologul marin Xiaotong Peng de la IDSSE, coautor al studiului şi totodată coordonatorul programului de cercetare.
:format(webp):quality(100)/https://www.dailybusiness.ro/wp-content/uploads/2025/08/ocean-1024x614.jpg)
Fosa Kurile-Kamceatka, situată în largul coastei sud-estice a Peninsulei Kamceatka, se întinde pe o distanță de aproximativ 2.900 de kilometri. La rândul său, Fosa Aleutină se desfășoară pe circa 3.400 de kilometri în largul coastelor sudice ale Alaskăi și Insulelor Aleutine.
Ecosistemele recent descoperite sunt dominate de două categorii de viețuitoare care consumă substanțe chimice: viermi tubulari, în nuanțe de roșu, gri sau alb, cu lungimi între 20 și 30 de centimetri, și scoici albe, care pot atinge până la 23 de centimetri. Unele dintre aceste organisme ar putea reprezenta specii necunoscute până acum, potrivit lui Mengran Du.
„Chiar dacă trăiesc în cel mai dur mediu, aceste forme de viaţă au reuşit să supravieţuiască şi să prospere”, a adăugat cercetătoarea chineză.
În aceste ecosisteme au fost identificate și specii care nu se bazează pe substanțe chimice pentru hrană, ci consumă materie organică și resturi ale unor viețuitoare marine decedate, provenite din straturi mai puțin adânci ale oceanului. Printre acestea se numără anemone de mare, viermi-lingură și castraveți de mare.
Mengran Du, cercetătorul-șef al expediției, a împărtășit emoțiile trăite în momentul în care a pătruns în această lume acvatică îndepărtată.
„Scufundarea în submersibil a fost o experienţă extraordinară – ca o călătorie în timp. Fiecare coborâre m-a transportat într-un nou tărâm al adâncurilor, ca şi cum aş fi descoperit o lume ascunsă şi i-aş fi desluşit misterele”, a declarat Mengran Du, exprimându-şi totodată uimirea faţă de rezistenţa şi frumuseţea remarcabile ale creaturilor pe care le-au văzut oamenii de ştiinţă.
Studiul ilustrează modul în care viaţa poate înflori în unele dintre cele mai extreme condiţii de pe Pământ – şi, potenţial, dincolo de frontierele planetei noastre.
„Aceste descoperiri extind limita de adâncime a comunităţilor chimosintetice de pe Pământ. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze asupra modului în care aceste creaturi se adaptează la o astfel de adâncime extremă.
Noi avansăm sugestia că alte comunităţi chemosintetice similare pot exista şi în oceanele extraterestre, deoarece substanţe chimice precum metanul şi hidrogenul sunt comune acolo”, a declarat Xiaotong Peng.
AFP amintește că doar un număr restrâns de persoane au reușit să ajungă pe fundul Gropii Marianelor, cea mai adâncă fosă oceanică de pe glob.
Primii exploratori au pătruns în această depresiune în formă de semilună — mai adâncă decât înălțimea muntelui Everest — în anul 1960.
Abia în 2012 a avut loc o nouă coborâre, de data aceasta o expediție solo, realizată în premieră de cineastul american James Cameron. Regizorul peliculelor „Abyss” și „Avatar” a descris atunci peisajul subacvatic ca fiind „extraterestru” și „dezolant”.
Presiunea de la acea adâncime depășește o tonă pe centimetru pătrat, fiind de aproape 1.100 de ori mai mare decât presiunea de la suprafața mării.
Te-ar mai putea interesa: Nouă motive pentru care să nu te duci în Lesbos. Mesajul unei turiste din România