Kosovo: alegeri parlamentare anticipate. Kosovarii caută o ieșire din criza politică

La precedentele alegeri parlamentare, din 9 februarie, Vetëvendosje (VV), partidul premierului în exercițiu Albin Kurti, a obținut puțin peste 42% din voturi și s-a clasat pe primul loc. Totuși, partidul nu a câștigat suficiente mandate din cele 120 ale Parlamentului pentru a forma singur o majoritate.

Considerat favorit, Kurti speră, după o campanie rapidă de numai două săptămâni, să „câștige decisiv” și să „depășească 50%”, a declarat el într-un interviu acordat marți la Pristina, citat de AFP.

Dacă în februarie Kurti făcea campanie promițând să guverneze Kosovo „de la un capăt la celălalt”, inclusiv în teritoriile majoritar sârbești, unde influența Belgradului este mai puternică decât cea a Priștinei, în ultimele săptămâni el s-a concentrat în principal pe teme economice.

„Dincolo de orice polemici, economia merge foarte bine și vom înregistra, încă o dată anul acesta, o creștere a PIB-ului de 4%. În timpul mandatului meu, nu am scăzut niciodată sub 4%”, a explicat el pentru AFP.

În ultimele zile, Kurti a anunțat, de asemenea, că guvernul va plăti 100 de euro pensionarilor și fiecărei familii cu copii mici până la sfârșitul anului.

Celelalte două partide principale, Partidul Democrat din Kosovo (PDK) și Liga Democrată din Kosovo (LDK), l-au acuzat de „corupție electorală”.

Și acestea au făcut campanie pe tema economiei și a celor mai vulnerabile grupuri sociale – dar atacând bilanțul guvernului în exercițiu.

„Kosovo a fost prost guvernat. Prețurile au crescut cu 40 până la 50%, electricitatea a devenit mai scumpă, în timp ce salariile și pensiile au rămas aproape neschimbate. Acest lucru se va schimba odată cu guvernul PDK”, a promis liderul PDK, Bedri Hamza.

„Proiectele de dezvoltare au rămas literă moartă din cauza alegerilor politice proaste” și „inflația a erodat veniturile”, a replicat Lumir Abdixhiku, candidat al LDK.

De asemenea, el a atacat bilanțul diplomatic al lui Kurti – a cărui politică intransigentă față de minoritatea sârbă a fost criticată de mai mulți aliați, inclusiv de Statele Unite.

„Am pierdut aliați, am pierdut încrederea comunității internaționale, iar instituțiile au fost paralizate”, a acuzat Abdixhiku.

Peste două milioane de kosovari sunt chemați să voteze

În total, peste două milioane de alegători sunt chemați să voteze – inclusiv zeci de mii de înregistrați în străinătate. În februarie 2025, doar 40,59% dintre alegători s-au prezentat la urne.

Zece din cele 120 de locuri parlamentare sunt rezervate etnicilor sârbi și alte 10 altor grupuri minoritare.

Cu un parlament divizat, deputații au avut nevoie de peste 50 de ședințe pentru a alege un președinte al legislativului, însă nu s-a format nicio Coaliție și nici nu a fost ales un guvern, așa cum cere Constituția. Ca urmare, au fost convocate prezentele alegeri anticipate.

Eșecul de a forma un guvern ar prelungi criza într-un moment critic. Legislativul trebuie să aleagă un nou președinte în aprilie și să ratifice aproximativ 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) în acorduri de împrumut cu Uniunea Europeană și Banca Mondială, care urmează să expire în lunile următoare, informează Deutsche Welle.

Kosovo s-a confruntat, de asemenea, cu presiuni financiare ca urmare a tensiunilor cu Serbia în 2023, care au determinat UE să impună sancțiuni.

Blocul european a declarat că va ridica măsurile după ce primarii de etnie sârbă au fost aleși în municipalitățile din nord, deși se estimează că sancțiunile au costat Kosovo sute de milioane de euro.

Citește și: Fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost dat în urmărire internațională