Mark Zuckerberg despre singularitatea tehnologică, momentul în care inteligența mașinilor depășește capacitățile cognitive umane

Cercetătorii Meta susțin că sistemele AI ale companiei au început să dea semne de progres, chiar și fără intervenție umană. „În ultimele luni am început să observăm că sistemele noastre AI devin mai bune”, a declarat Zuckerberg într-o intervenție pe site-ul oficial al Meta. „Îmbunătățirea este lentă momentan, dar incontestabilă.”

Potrivit lui Zuckerberg, acest tip de autoîmbunătățire reprezintă primul pas real către superinteligența artificială (ASI) — o formă avansată de AI, care ar putea depăși capacitățile cognitive ale oamenilor.

De la AI la explozia inteligenței

Cercetătorii în AI împart, de obicei, sistemele în trei niveluri. Modelele actuale pot uneori să depășească oamenii — de exemplu, în predicția structurii proteinelor, dar abilitățile lor rămân limitate. Aceste sisteme pot stăpâni o sarcină specifică, dar nu pot transfera acea abilitate în alte domenii.

Următorul nivel este inteligența generală artificială (AGI), care descrie sisteme capabile să învețe, să se adapteze și să înțeleagă asemănător creierului uman.

Superinteligența artificială (ASI) la care se referă Zuckerberg, presupune sisteme care pot evolua dincolo de capacitatea umană și se pot îmbunătăți exponențial.

Experții avertizează că acest lucru ar putea declanșa o „explozie a inteligenței”, iar punctul ipotetic în care ASI devine realitate este adesea numit singularitatea tehnologică.

Termenul „singularitate” este împrumutat din matematică, unde descrie un punct în care o funcție ia o valoare infinită, ducând adesea la comportamente imprevizibile sau nedefinite.

În contextul AI, singularitatea reprezintă un moment esențial în care inteligența mașinilor depășește capacitățile cognitive umane, ducând la scenarii care sunt dificil, dacă nu imposibil, de anticipat.

Conceptul de singularitate tehnologică a fost popularizat de matematicianul și fizicianul John von Neumann, fiind ulterior dezvoltat de futuriști precum Ray Kurzweil. Von Neumann a sugerat că, odată ce mașinile se pot autoîmbunătăți, „activitățile oamenilor, așa cum le cunoaștem, nu ar mai putea continua”.

Mașinile Gödel și agenții care se automîmbunătățesc

Un sistem bazat pe mașina Gödel este un construct teoretic, conceput să-și rescrie propriul cod și dispune de logica pentru a se perfecționa. O schimbare este implementată doar dacă sistemul poate demonstra matematic că ea este eficientă.

Un astfel de agent Gödel ar putea reuși să își îmbunătățească performanțele în diverse sarcini, de la programare la știință, matematică și raționament logic. Spre deosebire de majoritatea modelelor care nu își pot modifica propriul cod, acest agent ar avea acces complet la codul său și ar putea verifica eficiența modificărilor pe care le face.

Zuckerberg: „Sunt extrem de optimist că superinteligența va ajuta omenirea să-și accelereze progresul”

Zuckerberg a descris ASI drept un pas potențial transformator în progresul tehnologic, capabil să conducă la „descoperiri inimaginabile astăzi”. Totuși, el a subliniat că Meta va fi mai selectivă referitor la modelele open-source pe care le va publica.

„Superinteligența poate deschide o nouă eră a împuternicirii personale, în care fiecare persoană are mai multă putere să modeleze lumea așa cum dorește.”

Zuckerberg a adăugat: „Chiar dacă abundența creată de AI poate fi profundă, un impact și mai semnificativ asupra vieților noastre va veni probabil din faptul că fiecare persoană va avea la îndemână o superinteligență personală — pentru a-și atinge obiectivele, pentru a crea ceea ce vrea să vadă în lume, pentru a trăi orice aventură, pentru a fi un prieten mai bun și a pentru a deveni persoana care aspiră să fie.”