Geran-3, o dronă de atac cu propulsie jet, inspirată din modelul iranian Shahed, a devenit un element frecvent în atacurile ruseşti asupra Ucrainei încă din debutul anului. Forţele ucrainene (Agenţia de informaţii militare HUR) au publicat detalii despre această variantă nouă: Geran-3 este o versiune mai rapidă şi mai avansată faţă de Geran-2 (care, la rândul său, este copia produsă în Rusia a Shahed-136), potrivit hotnews.ro.
Din punct de vedere intern, arhitectura electronică şi dispunerea componentelor par similare cu cele ale Geran-2, iar camera şi sistemul de transmisie video par a fi aceleaşi ca la predecesor. Elementul distinctiv al Geran-3 este sistemul său de navigaţie prin satelit, proiectat astfel încât să reziste la tacticile extinse de război electronic folosite pentru a „orbi” sau devia dronele pe câmpul de luptă.
Te-ar mai putea interesa și: Volodimir Zelenski vrea să ajute NATO în lupta contra dronelor rusești: „Suntem gata să îi antrenăm pe toţi partenerii; Rusia testează România”
Investigaţia HUR mai arată că, în interiorul Geran-3, sunt aproape 50 de componente provenind din afara Rusiei, piese fabricate în ţări occidentale precum SUA, Regatul Unit, Elveţia şi Germania, dar şi în China. Chiar dacă multe state şi companii occidentale au sancţionat Rusia după invazie, piesele componente pot ajunge totuşi în Rusia prin lanţuri de aprovizionare complexe sau prin intermediari, astfel încât sancţiunile nu blochează întotdeauna fluxul complet de tehnologii critice. China, în particular, a fost acuzată în repetate rânduri de furnizare de tehnologie critică către Rusia, acuzaţii pe care Beijingul le neagă, iar prezenţa componentelor chineze în aceste drone întăreşte suspiciunile cu privire la fluxuri tehnologice internaţionale dificil de controlat.
Pe lângă evoluţia tehnică a Geran-3, textul semnalează şi utilizarea pe scară largă a unor drone-„momeli” folosite de forţele ruse: tipul numit Gerbera. Aceste aparate, ieftine şi folosite în număr mare, au rolul de a „satura” apărările antiaeriene, adică de a forţa sistemele de apărare să urmărească şi să angajeze multiple ţinte simultan, exploatând capacitatea limitată a radarelor şi lansatoarelor de a gestiona numeroase obiecte în acelaşi timp. În majoritatea „salvelor” ruseşti, Gerbera reprezintă cea mai mare parte a atacului, în timp ce un număr mai mic din regrupare este format din drone-luptă (Geran/Shahed) şi rachete care profită de această distragere pentru a lovi ţinte importante.
Incidentele transfrontaliere descrise în text arată că activitatea acestor drone nu se limitează strict la spaţiul ucrainean. În urmă cu aproximativ o săptămână (conform relatărilor citate), 19 drone ruseşti au pătruns în Polonia, câteva fiind doborâte, iar imaginile distribuite de civili polonezi arată că unele dintre aparatele prăbuşite erau Gerbera. La câteva zile după acel episod, o dronă Geran a traversat spaţiul aerian al României în zona Deltei (Chilia Veche), rămânând acolo în jur de 50 de minute înainte să părăsească teritoriul, iar întreaga incursiune a fost monitorizată de avioane militare NATO. Aceste cazuri evidenţiază riscul de escaladare şi potenţialul impact regional al campaniei ruseşti de utilizare masivă a dronelor.
Din punct de vedere operaţional, Rusia îşi extinde capacităţile: pe lângă dezvoltarea unor tipuri noi de drone (mai rapide şi mai rezistente la bruiaj), se construiesc şi baze noi de lansare care permit desfăşurări masive. În ultima perioadă au fost lansate atacuri cu sute de drone, un exemplu oferit în text menţionează un bombardament de peste 800 de drone într-o singură acţiune, iar serviciile de informaţii occidentale estimează că, în viitor, numărul dronelor lansate într-o singură noapte ar putea să urce până la circa 2.000.
Geran-3 e o dronă rusească cu propulsie jet, mai rapidă decât versiunea anterioară, dotată cu un sistem de navigaţie robust la bruiaj şi construită din componente importate din mai multe ţări; Rusia foloseşte în paralel drone Gerbera ca momeli pentru a copleşi apărările adverse; aceste operaţii au efecte regionale (incursiuni în Polonia şi România au fost raportate), iar capacitatea de lansare în masă a Rusiei, susţinută de baze noi şi de lanţuri de aprovizionare încă funcţionale, face ca ameninţarea atacurilor cu sute sau chiar mii de drone să fie una reală şi în creştere.
Te-ar mai putea interesa și: Lituania este prima ţară care învaţă copiii să piloteze drone: „Un obiectiv pe care Lituania îl ia foarte în serios”