Recesiunea globală este o amenințare tot mai palpabilă în 2025, iar principalele riscuri vin din măsurile economice luate de Statele Unite, în special sub conducerea fostului președinte Donald Trump. Aceste măsuri, ce includ tarife vamale semnificative impuse asupra importurilor, au avut un impact negativ asupra economiei mondiale. Inițial, la începutul anului, se prognoza o creștere economică puternică, dar acum prognozele sunt mult mai modeste, iar piețele financiare au înregistrat pierderi de trilioane de dolari din cauza acestor schimbări, potrivit capital.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Wall Street în derivă: 5,4 trilioane pierdute și o recesiune globală la orizont
Tarifele comerciale, chiar dacă au fost suspendate parțial de către administrația Trump, au rămas în vigoare pentru multe produse și continuă să împovăreze comerțul internațional. James Rossiter, expert în strategia macro globală, a subliniat faptul că unii dintre cei mai mari jucători economici nu pot anticipa evoluțiile economice pe termen scurt, ceea ce face foarte dificilă adaptarea companiilor la aceste condiții imprevizibile. În urma unui sondaj recent, toți economiștii intervievați au fost de acord că tarifele impuse de SUA au avut un impact negativ asupra economiei globale, afectând atât încrederea investitorilor, cât și stabilitatea piețelor financiare.
Măsurile protecționiste impuse de SUA au condus la o revizuire în scădere a prognozelor de creștere economică, cu perspective mai sumbre pentru multe economii majore. Economiile emergente și partenerii comerciali ai SUA sunt cei mai afectați de aceste evoluții, iar riscurile de recesiune globală pentru următoarele 12-18 luni sunt tot mai evidente. Măsurile de politică economică luate până în prezent nu au reușit să stabilizeze situația economică, iar soluțiile rapide sunt aproape inexistente.
Timothy Graf, expert în strategia macro pentru Europa și Orientul Mijlociu, a menționat că efectele negative ale tarifelor asupra încrederii în economia SUA vor dura mult mai mult decât se anticipa inițial. De asemenea, procesul de reducere a inflației prin majorarea dobânzilor riscă să fie subminat de politicile comerciale protecționiste, care afectează stabilitatea economică globală. În acest context, riscul de stagflație – o perioadă de stagnare economică, inflație ridicată și șomaj în creștere – este considerat mai mare ca niciodată.
În plus, mai mult de două treimi dintre băncile centrale mari ale lumii nu se așteaptă să atingă țintele de inflație în acest an, iar prognozele pentru următorii ani nu sunt deloc optimiste. Majoritatea economiștilor sunt de părere că este nevoie de o schimbare semnificativă a abordărilor economice, inclusiv reconectarea relațiilor comerciale între marile economii ale lumii, pentru a preveni o criză economică globală de mari proporții.
Te-ar mai putea interesa și: România evită recesiunea în 2025, dar stă pe un butoi cu pulbere economic. Adrian Vasilescu (BNR): Trebuie să stăpânim inflația!