Republica Moldova: O treime dintre alegători rămân indeciși, iar prezența la vot ar putea fi puțin peste 48%

Republica Moldova a urmat în ultimii ani un parcurs pro-european. Scrutinul va decide dacă această direcție va continua sau dacă țara va fi atrasă din nou în orbita Moscovei.

Parlamentul unicameral are 101 locuri. În prezent, majoritatea este deținută de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de președintele legislativului, Igor Grosu. Formațiunea mizează pe o nouă victorie pentru a consolida agenda de integrare europeană.

„Dacă PAS nu obține o majoritate, ar însemna sfârșitul integrării europene”, a declarat Grosu. „Nu există cale de mijloc.”

Tensiuni și acuzații de „război hibrid”

Guvernul acuză Rusia că desfășoară o campanie amplă pentru a deraia parcursul european al țării. Printre tacticile invocate se numără cumpărarea voturilor, atacuri cibernetice asupra infrastructurii statului și campanii de dezinformare online.

Premierul Dorin Recean a avertizat că Moscova cheltuiește „sute de milioane de euro” pentru a influența rezultatul scrutinului, iar președinta Maia Sandu a afirmat că Rusia are „complici” în interiorul țării.
Moscova a respins în repetate rânduri acuzațiile, catalogându-le drept „anti-rusești” și „nefondate”.

Provocări economice

Campania electorală s-a desfășurat pe fundalul unor dificultăți economice acute. Inflația ridicată și costurile mari ale vieții au erodat sprijinul pentru guvern. Uniunea Europeană a promis Moldovei până la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, inclusiv fonduri pentru infrastructură și sprijin energetic.

Un artist din Chișinău, intervievat de AP, a spus că electoratul este obosit de „așteptări mari și miracole amânate”, dar a subliniat că integrarea europeană aduce „stabilitate, drepturile omului și prosperitate”.
Opoziția pro-rusă contestă regulile jocului

Blocul Electoral Patriotic (BEP), principala alianță pro-rusă, a acuzat autoritățile de „abuzuri” după ce Comisia Electorală Centrală a exclus Partidul Inima Moldovei din cursa electorală, invocând o decizie judecătorească.

Lidera formațiunii Inima Moldovei, Irina Vlah, fostă guvernatoare a Găgăuziei, a denunțat o „decizie abuzivă”. Joi, ea a fost inclusă pe lista persoanelor sancționate de mai multe state europene pentru presupuse legături cu eforturile Moscovei de a influența alegerile.

Fostul președinte Igor Dodon, lider al Partidului Socialiștilor și parte a BEP, a afirmat că „zilele guvernării sunt numărate” și a acuzat PAS de intimidarea opoziției.

În aceeași zi, CEC a exclus și Partidul Moldova Mare, al Victoriei Furtună, acuzat de finanțări ilegale și sprijin din partea oligarhului pro-rus Ilan Șor.

Citește și: Citește și: Republica Moldova: Comisia Electorală Centrală a eliminat din cursa electorală candidaţii Partidului „Inima Moldovei” al Irinei Vlah

Citește și: Republica Moldova: Comisia Electorală Centrală a eliminat din cursa electorală candidaţii Partidului „Inima Moldovei” al Irinei Vlah

Citește și: Republica Moldova: Partidul „Moldova Mare”, exclus din cursa electorală

Rolul diasporei

Un factor decisiv ar putea fi diaspora, care a votat masiv pentru Maia Sandu la alegerile prezidențiale din 2024. Atunci, peste 320.000 de moldoveni au votat în străinătate, în proporție covârșitoare pentru forțele pro-europene.

Sondajele interne sugerează că aproximativ o treime dintre alegători rămân indeciși, iar prezența la vot ar putea fi comparabilă cu cea din 2021, când s-a înregistrat o participare de puțin peste 48%.

„Rusia privește aceste alegeri ca pe o bătălie finală”, a declarat analistul Iulian Groza. „De aceea miza este atât de mare.”