- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri externe

Sub centrul istoric al Romei se ascunde un vast labirint subteran. Turiștii vor putea vedea tunelurile secrete, neatinse de un secol

28 Jul, 11:59 • Aprozeanu Razvan
Într-un oraș în care aproape toate comorile istorice par deja descoperite, un labirint subteran uitat, aflat chiar sub fosta inimă a Romei antice, este pe cale să fie redeschis publicului. Grota Capitolină – o rețea de tuneluri și peșteri cunoscută sub numele de Grottino de Campidoglio – va deveni, începând cu 2026 sau începutul lui 2027, una dintre cele mai spectaculoase atracții turistice ale capitalei italiene, după ce a fost sigilată timp de aproape un secol, la ordinul lui Benito Mussolini.
Sub centrul istoric al Romei se ascunde un vast labirint subteran. Turiștii vor putea vedea tunelurile secrete, neatinse de un secol

Întinsă pe o suprafață de aproape 4.000 de metri pătrați, sub Forumul Roman și Teatrul lui Marcellus, rețeaua atinge o adâncime de până la 300 de metri, notează Digi24.

Tunelurile au o istorie îndelungată, fiind folosite încă dinaintea epocii lui Iulius Cezar, dezvoltate în Evul Mediu și active până în anii 1920, când adăposteau comunități, taverne, magazine și, mai târziu, refugiați în timpul bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial.

Te-ar mai putea interesa: Cum pot beneficia de asigurare de sănătate persoanele fără venituri. Ce acte sunt necesare și unde se depun

În timp ce vara, la suprafață, temperaturile urcă peste 35°C, în interiorul grotării se menține un aer răcoros, de aproximativ 12°C. Pasajele reflectă etapele istorice ale utilizării lor: unele sunt atent zidite și consolidate cu cărămidă în stil secol XIX, altele, cioplite direct în tuf vulcanic, păstrează aspectul brut, ancestral.

Un vast labirint subteran se ascunde sub centrul istoric al Romei

Deși atracții turistice celebre precum Coloseumul sau Forumul au fost restaurate în ultimele decenii, Grota Capitolină a rămas neatinsă până acum. În prezent, chiar și pentru arheologii și speologii care lucrează la redeschiderea sa, explorarea labirintului este o aventură în sine. Noua atracție promite să cucerească atât pasionații de istorie antică, cât și pe cei dornici de explorări subterane inedite.

În lunile de vară, când temperaturile la suprafață ajung frecvent peste 35 de grade Celsius, aerul din tunelurile subterane rămâne surprinzător de răcoros, menținându-se în jurul valorii de 12 grade Celsius.

O parte dintre pasaje au fost atent construite și întărite cu zidărie de cărămidă, semn că au fost restaurate și reutilizate în secolul al XIX-lea. Altele păstrează un aspect mai rudimentar, fiind săpate direct în tuf – roca vulcanică moale care formează celebrele șapte coline ale Romei.

Sigilate aproape complet în urmă cu aproape o sută de ani, la ordinul dictatorului fascist Benito Mussolini, tunelurile urmează să fie deschise publicului la sfârșitul anului 2026 sau începutul lui 2027, potrivit CNN. Până atunci, însă, chiar și pentru specialiștii implicați în proiect, accesul în Grota Capitolină rămâne o provocare.

Deși numeroase obiective istorice din apropiere – precum Forumul Roman, Forurile Imperiale sau Coloseumul – au beneficiat de lucrări ample de restaurare, această rețea subterană a rămas neatinsă. Odată deschisă, noua atracție va fascina nu doar pasionații de arheologie, ci și pe cei interesați de explorări speologice.

Într-unul dintre tunelurile mai înalte, vizitatorii pot zări chiar fundația din marmură albă a Templului lui Jupiter, una dintre comorile antice ale Colinei Capitoline, finalizată în secolul al VI-lea î.Hr.

Complex subteran cu vaste întrebuințări

De-a lungul secolelor, complexul subteran a avut multiple funcții: inițial carieră de piatră, apoi rezervor de apă, spațiu pentru clădiri comerciale și depozite. În secolul al XIX-lea, cavernele au devenit un centru economic vibrant pentru o comunitate muncitorească ce locuia în case modeste la poalele colinei.

Potrivit legendelor, celebrul scriitor german Johann Wolfgang von Goethe s-ar fi îndrăgostit aici de o femeie care lucra într-o tavernă din zonă, o experiență pe care a evocat-o ulterior în lucrarea sa Călătorie în Italia.

În perioada regimului fascist, Benito Mussolini a demolat clădirile aflate deasupra rețelei subterane și a umplut o parte dintre tuneluri cu moloz pentru a consolida colina – o măsură parte din ambițiosul său plan de modernizare a Romei.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o secțiune restrânsă a tunelurilor a fost adaptată ca adăpost antiaerian, fiind echipată cu uși grele fortificate pentru protecție împotriva bombardamentelor.

Te-ar mai putea interesa: Subvenții de sute de milioane de euro pregătite de statul român. Cine va beneficia și ce condiții trebuie să fie îndeplinite

Urmărește Daily Business pe Google News