UE vine cu un plan ambițios: Trenuri de mare viteză care să concureze cu transportul aerian din Europa

Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transporturi, a declarat că proiectul va presupune „planificarea, finanțarea și implementarea coordonată” a infrastructurii feroviare de mare viteză, precum și a materialului rulant capabil să funcționeze dincolo de granițele naționale, potrivit Digi24.

Te-ar mai putea interesa: Trenul Kiev-București, testat pentru prima dată vineri. Ministrul Oana Țoiu: Ucraina va sărbători oficial Ziua Limbii Române

UE este determinată să dezvolte servicii feroviare cu adevărat „centrate pe pasageri, atractive și accesibile”, a adăugat el, menționând că linii mai rapide și o circulație transfrontalieră mai fluidă sunt considerate vitale pentru competitivitatea blocului și pentru atingerea obiectivelor sale climatice.

„În cele din urmă, oamenii vor alege trenul nu doar pentru că este mai sustenabil, ci pentru că este opțiunea mai confortabilă, mai rapidă și mai accesibilă pentru călătoriile pe distanțe lungi în Europa.

Aceasta este direcția noastră de mers.”, a spus Tzitzikostas.

Ce tip de transport preferă europenii

Transportul feroviar pe distanțe lungi în Europa a fost mult timp afectat de probleme precum lipsa coordonării și conectivității eficiente, diferențele de ecartament, variațiile în specificațiile materialului rulant, precum și diversitatea tehnologiilor de operare și a sistemelor de semnalizare, toate acestea complicând legăturile transfrontaliere.

Un sondaj publicat luna trecută a arătat că trei din patru cetățeni ai UE ar prefera să călătorească cu trenul de mare viteză în locul avionului, dacă legăturile dintre capitale și marile orașe ar fi rapide și de încredere. Totuși, conform unui raport al Comisiei din 2021, transportul feroviar reprezenta mai puțin de 10% din totalul transportului transfrontalier în UE.

Având în vedere că reducerea emisiilor din transport cu 90% face parte din planul UE pentru atingerea neutralității climatice până în 2050, creșterea numărului de pasageri care aleg trenul este esențială: de exemplu, o călătorie cu trenul de la Amsterdam la Londra reduce emisiile de dioxid de carbon cu 93% comparativ cu aceeași călătorie cu avionul.

Cu toate acestea, operatorii naționali, adesea limitați de constrângeri financiare, prioritizează în general serviciile interne. Construirea de infrastructură nouă și achiziția de trenuri capabile să circule peste granițe implică costuri ridicate. Deși au fost deschise rute noi și altele sunt în dezvoltare, pentru majoritatea europenilor avionul rămâne încă cea mai rapidă opțiune pe cele mai multe trasee.

Ce include planul Comisiei Europene

Comisia și-a propus anterior să dubleze traficul feroviar de mare viteză față de nivelul din 2015 până în 2030 și să îl tripleze până în 2050, prin crearea unei rețele propuse de 49.400 km, cu o investiție de 546 miliarde de euro, care să conecteze toate capitalele și marile orașe din UE la viteze de cel puțin 250 km/h.

Tzitzikostas a afirmat că noul său plan va contribui la realizarea acestui obiectiv, care este fezabil dacă „abordăm blocajele sistemice”. El a subliniat că problema nu constă doar în alocarea unor fonduri suplimentare din partea UE, deși sectorul feroviar va beneficia semnificativ de o dublare a bugetului pentru infrastructura de transport.

„Avem nevoie de o abordare coordonată a finanțării, combinând cea mai bună utilizare a fondurilor UE, sprijinul național și investițiile private”, a spus el.

Dar noile linii de mare viteză – și îmbunătățirea celor existente – nu vor fi suficiente de unele singure.

„Este vorba, de asemenea, de a ne asigura că infrastructura este utilizată eficient. Să ne asigurăm că noii operatori pot accesa piața, că există material rulant standardizat nou disponibil și că rețeaua este gestionată ca un sistem unitar, cu reguli și condiții de operare similare”, a spus Tzitzikostas.

Problemele transportului feroviar

Conectivitatea nu este singura problemă. Pe lângă faptul că este mai rapid, transportul aerian este adesea mai ieftin și mai ușor de rezervat. Un raport Greenpeace din 2023, care a evaluat 112 rute europene, a constatat că trenurile erau, în medie, de două ori mai scumpe decât avioanele.

Fără conexiuni feroviare mai fluide, prețuri mai mici și bilete unice, transportul aerian va rămâne avantajat. Dar dacă transportul feroviar poate oferi un „serviciu confortabil, accesibil și ușor de rezervat”, pasagerii vor răspunde, a insistat Tzitzikostas.

„Tot mai mulți aleg deja trenul de mare viteză – nu doar pentru că este mai sustenabil, ci pentru că este mai bun.”

Investiția substanțială necesară pentru a finaliza o rețea europeană de mare viteză până în 2040, termenul propus de Comisie, ar implica în mod necesar „mecanisme inovatoare de finanțare și creditare”, a spus el:

„La urma urmei, rentabilitatea investiției aici este pe deplin previzibilă.”

Lansarea de anul viitor a unei legături directe de 11 ore între Praga-Berlin-Copenhaga arată însă cât de puternică este cererea pentru transportul feroviar de mare viteză, a spus el, subliniind că aceasta va crește pe măsură ce liniile aflate în construcție vor reduce aproape la jumătate durata călătoriei.

„Sunt, în mod natural, un optimist și, de asemenea, un om al trenurilor. Îmi imaginez deja ziua în care cineva va putea lua prânzul în Vesterbro, la Copenhaga, să urce în tren și să ajungă la cină în Piața Wenceslas, lângă gara centrală din Praga.”, a spus el.

Te-ar mai putea interesa: CFR Călători a anunțat modificări la mersul trenurilor în luna septembrie. Ce rute sunt afectate