Ungaria și Bulgaria, singurele state UE care răspund pozitiv invitației lui Trump pentru Consiliul pentru Pace

Ungaria și Bulgaria sunt, până în prezent, singurele state membre ale Uniunii Europene care au răspuns pozitiv invitației președintelui american Donald Trump de a se alătura Consiliului pentru Pace, o inițiativă internațională care a stârnit controverse și a fost criticată de unii ca fiind „o concurență pentru ONU”. România, la rândul său, încă ezită să ia o decizie. Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a declarat că procesul de analiză a invitației ar putea dura „săptămâni, chiar luni”, invocând incompatibilități potențiale între Carta Consiliului pentru Pace și tratatele internaționale existente sau chiar constituțiile unor state, potrivit hotnews.ro.

Te-ar mai putea interesa și: Trump îl nominalizează pe Kevin Warsh în locul lui Jerome Powell la conducerea Rezervei Federale

Ungaria și Bulgaria, singurele state UE care răspund pozitiv invitației lui Trump pentru Consiliul pentru Pace

Invitația oficială adresată României a fost transmisă pe 18 ianuarie, printr-o scrisoare din partea președintelui american, și includea și o condiție financiară: România ar trebui să plătească un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent al consiliului. Ulterior, pe 20 ianuarie, Nicușor Dan a anunțat că inițiază un „proces aprofundat de analiză a Cartei Consiliului pentru Pace” și a subliniat necesitatea de a evalua compatibilitatea acesteia cu angajamentele internaționale ale României, inclusiv cu ONU, OSCE și Uniunea Europeană.

Carta consiliului îl descrie drept „o organizație internațională menită să promoveze stabilitatea, să restabilească guvernanța legală și să asigure pacea durabilă în zonele afectate de conflicte”. Conform proiectului de statut, Donald Trump ar urma să fie primul președinte al consiliului și să aibă un rol decisiv în alegerea membrilor. Deciziile sunt luate prin vot majoritar al statelor membre, dar toate necesită aprobarea președintelui.

Criticii consideră că inițiativa este o tentativă de a construi o alternativă sau un rival pentru ONU, organizație pe care Trump a criticat-o frecvent.

Ungaria a reacționat imediat pozitiv. Ministrul de Externe Péter Szijjártó a declarat că participarea la consiliu este „o onoare” și un semn de respect pentru profilul diplomatic al țării. Premierul Viktor Orban a distribuit invitația pe rețelele sociale, cu mesajul: „Dacă Trump, atunci pace!”, subliniind că decizia reflectă interesul național și dorința de a se poziționa independent față de consensul UE. Participarea a fost formalizată printr-un act legal național, invocând promovarea stabilității și dezvoltării pașnice.

Bulgaria, deși mai reticentă, a acceptat invitația în mod oficial pe 21 ianuarie, iar premierul interimar Rosen Jeleazkov a semnat documentele la Davos. Această decizie a fost surprinzătoare, mai ales pentru opoziție și publicul bulgar, și a fost susținută doar de două dintre partidele coaliției guvernamentale: GERB și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți. Motivația oficială a vizat cooperarea internațională și soluții pașnice la conflictele din Gaza, dar, conform analiștilor, decizia a fost influențată și de legăturile personale dintre Trump și fostul ministru de externe bulgar Nikolay Mladenov, numit trimis special pentru pace în Gaza.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a susținut public că România ar trebui să participe la consiliu, argumentând că securitatea națională justifică orice costuri, inclusiv miliardul de dolari cerut. În rest, partidele parlamentare românești au adoptat o atitudine prudentă. Un sondaj de opinie arată că 44% dintre români susțin aderarea, 36% se opun, iar 20% nu s-au pronunțat.

Austria și România împărtășesc o poziție similară de prudență. Cancelarul austriac Christian Stocker a declarat că guvernul analizează invitația și așteaptă probabil o poziție comună din partea Uniunii Europene înainte de a răspunde.

Spania a decis oficial să nu participe, premierul Pedro Sánchez invocând consultările cu alte țări și faptul că consiliul se află în afara cadrului ONU și nu include Autoritatea Palestiniană. Franța, prin președintele Emmanuel Macron, a respins oferta, invocând că statutul consiliului „ridică semne de întrebare serioase” privind subminarea ONU.

Alte state europene, inclusiv Slovacia, Norvegia, Suedia, Olanda și Slovenia, au refuzat, chiar și în cazul Slovaciei, unde premierul Robert Fico este considerat apropiat al lui Trump.