Alarmă la ANAF. Mii de firme cu datorii înregistrate în apartamente de bloc

Dragoș Anastasiu a lansat marți, 22 iulie, un apel ferm către ANAF, solicitând instituției să demareze verificări riguroase în cazul miilor de firme care figurează cu sediul social la aceeași adresă, mai ales în contextul în care multe dintre acestea au acumulat datorii semnificative la bugetul de stat.

Te-ar mai putea interesa și: Ministrul Finanțelor taie în carne vie la ANAF. A schimbat 21 de șefi de la Antifraudă!

Alarmă la ANAF. Mii de firme cu datorii înregistrate în apartamente de bloc

Anastasiu a precizat că nu este neapărat problematic ca mai multe firme să împartă aceeași adresă, acest lucru fiind des întâlnit în cazul holdingurilor sau în clădirile mari de birouri. Problema reală apare în momentul în care aceste sedii comune ascund activități de evaziune fiscală sau servesc drept paravan pentru firme-fantomă. Vicepremierul a punctat că este nevoie de investigații punctuale, caz cu caz, iar Antifrauda trebuie să intervină prompt și decisiv acolo unde este cazul.

Contextul declarației vine pe fondul unui raport recent al Curții de Conturi, care atrage atenția asupra unui risc ridicat de evaziune fiscală, identificat în rândul firmelor care își înregistrează sediul social în apartamente de bloc. Cele mai mediatizate cazuri implică două apartamente situate într-un bloc din Sectorul 2 al Bucureștiului, unde, în mod aparent absurd, sunt înregistrate circa 3.000 de firme.

ANAF a reacționat, explicând că această situație nu s-a creat peste noapte, ci este rezultatul modificărilor legislative adoptate în urmă cu cinci ani. Mai exact, instituția arată cu degetul spre Legea nr. 102/2020, care a eliminat restricțiile legate de numărul de firme ce pot fi înregistrate la aceeași adresă. Înainte de această modificare, Legea societăților comerciale (Legea nr. 31/1990) impunea ca firmele să aibă spații distincte, proporționale cu suprafața disponibilă, iar adresa să reflecte posibilitatea reală de desfășurare a activității.

Potrivit ANAF, eliminarea acestor prevederi, și implicit a articolului 17, alin. (4), a deschis larg poarta pentru proliferarea societăților fantomă, care sunt adesea utilizate pentru eludarea taxelor, spălarea banilor sau alte forme de fraudă fiscală. Instituția mai precizează că, la momentul adoptării modificărilor, și-a exprimat dezacordul, însă legea a trecut fără a se ține cont de poziția oficială a Guvernului.

Te-ar ami putea interesa și: ANAF cere bilanţul companiilor pe 4 ani. Se verifică dacă s-au exportat profiturile