- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

Anul fiscal 2024 ar putea aduce schimbări istorice în România. Cum ar putea inflația ridicată să ducă la o majorare a salariilor, dar și a costurilor de trai

23 Oct, 22:22 • Bumbeneci Diana
Inflația mai ridicată ar putea duce la o creștere mai mare a salariilor și ar putea majora peste așteptări costurile în anul fiscal 2024, susțin analiștii economici. Anul următor ar putea aduce schimbări majore.
Anul fiscal 2024 ar putea aduce schimbări istorice în România. Cum ar putea inflația ridicată să ducă la o majorare a salariilor, dar și a costurilor de trai

Anul următor ar putea aduce noi situații greu de gestionat pentru români. Dacă anul în curs a produs schimbări uriașe pe piața economică europeană și mondială, iar acum, Băncile din Europa înregistrează cel mai mare profit de la criza financiară, pe fondul majorării dobânzilor, analiștii financiari se tem că și 2024 va fi o mare problemă. Vor exista însă și beneficii.

Anul fiscal 2024 ar putea aduce majorarea salariilor

În acest context, RBC Benjamin Toms a mai explicat că „inflaţia mai ridicată ar putea duce la o creştere mai mare a salariilor şi ar putea majora peste aşteptări costurile în anul fiscal 2024”.

Deoarece au fost înăsprite condițiile în urma crizelor geopolitice, toată atenția este aruncată în această perioadă de raportare a câştigurilor pe presiunile asupra marjelor de profit şi la indiciile privind creditele neperformante. Salariile ar putea crește, însă comparativ cu majorarea nivelului de trai, românii ar avea mai mult de pierdut, decât de câștigat.

Băncile generează câştiguri ridicate. Trimestrul trei va fi o şansă să luăm pulsul evenimentelor şi să vedem cum această situaţia benefică se normalizează, de exemplu pentru că ele transmit clienţilor impactul dobânzilor mai ridicate„, a apreciat Alexandra Annecke, manager de portofoliu la Union Investment în Frankfurt.

Salarii mai mari în 2024
Salarii mai mari în 2024

Investitorii au în plan ca în perioada imediat următoare să analizeze declaraţiile  legate de concurenţa mai mare pentru depozite şi credite ipotecare în regiune, determinată parţial de majorarea dobânzilor, care au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii, ca parte a eforturilor băncilor centrale de a contracara inflaţia ridicată.

În aelași timp, sunt analizate războaiele din Ucraina şi Israel, toată nesiguranța cu privire la evoluţia economiei Chinei, şi sporirea eforturilor de a impune taxe excepţionale pe profiturile firmelor, aşa cum s-a întâmplat anul acesta în Italia, Suedia şi Ţările de Jos.

Ultimele analize făcute la nivelul pieței au scos în evidență faptul că ultimul conflictul din Orientul Mijlociu a dus la creşterea preţurilor petrolului, acest lucru fiind inclusiv o problemă de luat în calcul de către investitori, mai ales că schimbarea se produce la mai puţin de doi ani de la invazia Ucrainei de către Rusia, care a afectat aprovizionarea cu ţiţei şi gaze.

„Inflaţia mai ridicată ar putea duce la o creştere mai mare a salariilor şi ar putea majora peste aşteptări costurile în anul fiscal 2024. De asemenea, menţinerea pentru o perioadă mai lungă a dobânzilor ridicate ar putea afecta calitatea activelor şi nivelul creditării în sectorul bancar. De asemenea, pe segmentul investiţiilor bancare s-ar putea înregistra scăderi, deoarece incertitudinile afectează semnificativ Ofertele Publice Iniţiale (IPO) şi finalizarea tranzacţiilor”, susţine analistul RBC Benjamin Toms.

În trimestrul trei veniturile ar urma să scadă la băncile din Europa, care ar urma să aibă câştiguri sub nivelul celor din SUA, avertizează analiştii.

Majoritatea marilor bănci europene ar urma să pună deoparte mai mulţi bani pentru a acoperi pierderile din creditare, decât au făcut în urmă cu un an. Deocamdată bancherii nu sunt îngrijoraţi de calitatea portofoliilor de împrumuturi.

Totuşi, autorităţile de reglementare au avertizat asupra potenţialelor efecte cauzate de menţinerea pentru o perioadă mai lungă a dobânzilor ridicate asupra calităţii activelor.

Când sunt în derulare astfel de modificări structurale, aceste şocuri geopolitice, tranziţia energetică, digitalizarea, trebuie să avem grijă şi să fim conştienţi că modelele noastre ar putea să nu fie eficiente în identificarea principalelor puncte de presiune aşa cum am vrea să fie„, afirma recent Andrea Enria, preşedintele Consiliului de supervizare bancară din cadrul BCE, conform agerpres.ro.

Poți citi și: Un sortiment de carne, interzis oficial în România! Senatul a aprobat proiectul de lege

Într-o mare de oameni care merg în direcții simple, seci sau poate chiar absurde, o lume grăbită și gata mereu să alerge pentru îndeplinirea unui scop, eu am ales să mă opresc în loc și să ... citește mai mult