Bucureștenii respiră cel mai toxic aer din Europa. Peste 1,2 milioane de mașini din trafic sunt responsabile de 60% din noxe. Medicii avertizează cu privire la riscuri mari de îmbolnăvire

Bucureștenii

respiră cel mai toxic aer din Europa. Începând cu sezonul de toamnă și până primăvara, poluarea este de șapte ori mai mare decât valoarea maximă admisă. Din acest motiv, în ultima perioadă, cei mai mulți oameni ajung la spital cu boli respiratorii sau cardiovasculare. Pentru că autoritățile ignoră și nu iau măsuri, România riscă din nou amenzi de până la 100.000 de euro pe zi de la Comisia Europeană.

Bucureștenii respiră cel mai toxic aer din Europa

Senzorii montaţi la mai multe şcoli şi spitale din Bucureşti au confirmat ceea ce simţim toţi pe pielea noastră: aerul în capitală e otrăvit. În zonele de centru este cel mai rău, iar situația pare să se agraveze de la o zi la alta.

Stația de măsurare a calității aerului de aici de la Spitalul de Copii Victor Gomoiu din București a înregistrat cele mai mari valori de poluare. Particulele de praf încărcate cu diverse substanțe toxice au avut valori de peste 10 ori mai mari fata de limitele maxime admise de lege.

Specialiştii spun că 60% din poluare provine din trafic, în condiţiile în care pe stradă circulă peste 1.200.000 de maşini zilnic. Şi mai rău este iarna când centralele termice de aparatment contribuie la poluare.

„Avem oxizii de azot, dioxidul de azot în mod special care este poluantul principal provenit din trafic. Acest dioxid de azot ajunge în special în centrul capitalei, pe când particulele în suspensie sunt mai mare la periferii. O altă problemă masivă în Bucureşti sunt şantierele deschise care nu respectă legislaţia. Majoritatea nu o respectă. Aceste şantiere emană o cantitate imensă de praf care afectează populaţia.

Salubrizarea deficitară este o sursă importantă de poluare, nu spălăm străzile în general în Bucureşti. Asta înseamnă că tot orice înseamnă particule rămân pe sol, după care se ridică. Legat de şantiere, ar trebui să fie închise, ar trebui să aibă plase, ar trebui să aibă surse de ape frecvente care să ude siturile respective astfel încât praful să nu se ridice. Iar maşinile trebuie spălate când intră sau ies în şantier pe roţi”, Oana Neneciu, director executiv la Ecopolis.

Românii din București au din ce în ce mai multe probleme respiratorii

Nu e de mirare că afecţiunile respiratorii şi cele cardiovasculare sunt mai frecvente în lunile cu poluare mai mare- septembrie-martie. Medicii avertizează românii să meargă la un consult imediat ce simt că prezintă afecțiuni respiratorii, asta deoarece ele pot ascunde adevărate probleme.

„Aduce o creştere a numărului de internări cu peste o mie în Bucureşti la persoanele cu boli respiratorii. Până la 1.200 la cele cu afecţiuni cardiovasculare şi 10 pacienţi au riscul de a face accident vascular cerebral în fiecare lună ca urmare a creşterii numărului de particule de materie. Costurile lunare cresc cu până la un milion de lei pentru afecţiunile respiratorii şi vorbim aici de particule de materie de 2,5. Cumulate, însă, pentru toate tipurile de poluanţi”, a transmis Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, conform Observator.

Cei care locuiesc în București s-au obișnuit cu aerul de-a dreptul mizer, sau mai degrabă sau resemnat. Cu toate acestea însă, aerul de București este simțit toxic de toți turiștii care ajung în Capitală.

„O resimt în momentul în care ajung în Bucureşti. Eu locuiesc lângă. E o diferenţă. Respir altfel, se simte în respiraţie.” „Este poluat, într-adevăr. Nu se mai face curat, nu se mai stropeşte”. „Se resimte iritație în gât”, spun câțiva români, conform aceleiași surse.

Ce este cel mai grav este faptul că în prezent nici măcar nu există o bază de date pentru a se cunoaște adevăratele surse de emisii. La ora actuală, autoritățile din București nu știu care sunt cei mai mari factori de poluare. În timp ce românii se îmbolnăvesc pe capete, reprezentanții primăriilor de sector dau din umeri și nu consideră o problemă ceea ce se întâmplă.

„Ar trebui să avem o bază de date astfel încât să ştim sursele de emisii. Nu poţi să controlezi un fenomen dacă nu ştii ce-l generează. Să identificăm corect sursele de poluare. Nu ştim câte maşini avem, care sunt pe combustibil fosil, care sunt pe benzină, câte sunt diesel. Prima soluţie ar fi ca primăriile să spele străzile, această măsură reducea cu 43% nivelul de emisii de praf. Şi la noi ar trebui intervenit în aceste cercuri de poluare, adică în zona centrală să nu permitem accesul maşinilor foarte poluante”, a completat George Gârbacea, fost șef ANPM.

Primarii spun însă că au mâinile legate. Între timp, milioane de oameni sunt obligați să respire un aer toxic.

Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: „Numărul mare de autovehicule nu permite spălarea străzilor. Şi atunci, la bordură vedeţi că se acumulează foarte mult praf care la primul vânt ajunge în aer.”

Nu doar în Capitală se respiră greu aerul toxic. În topul celor mai poluate oraşe se află Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara, iar din spate vin puternic Iașiul, Ploieștiul și multe alte orașe.

Poți citi și: Cel mai poluat oraș din România în 2023. Riști să te îmbolnăvești mai rapid decât în București