Care sunt tipurile de concediu pe care ți le poți lua ca angajat. În ce condiții poți beneficia de ele

Salariul nu este singura formă de recompensare pe care o primim pentru munca pe care o depunem pentru minim 8 ore pe zi. După cum stabilește legislația, pe lângă bani avem dreptul și la concedii. Deși concediul de odihnă este cel mai cunoscut și așteptat, Codul Muncii prevede și alte tipuri de concedii, despre care mulți angajați nu sunt pe deplin informați, notează Kanal D.

Concediul de odihnă este extrem de important pentru angajații din România, oferind o pauză bine-meritată de la rutina zilnică. Durata minimă a acestuia este de 20 de zile, conform legislației în vigoare, dar poate varia în funcție de contractul individual de muncă. Este important de menționat că zilele de sărbători legale sau alte zile libere stabilite prin contractul colectiv de muncă nu sunt incluse în numărul zilelor de concediu de odihnă.

Te-ar putea interesa și: 2 zile libere în plus de la stat pentru o categorie de români. Proiectul de lege se află în dezbatere

Ce libere își mai pot lua românii pe lângă concediul de odihnă?

Pe lângă concediul de odihnă, angajații pot beneficia de zile libere pentru formarea profesională. Acesta poate fi acordat cu plată sau fără plată, în funcție de decizia angajatorului, și este destinat celor care urmează cursuri de formare sau pregătesc lucrări academice, cum ar fi licența sau disertația. Pentru a beneficia de acest tip de concediu, angajații trebuie să depună o cerere cu o lună înainte, specificând detalii precum data de începere, durata, domeniul și instituția de formare.

Un alt tip de concediu este cel fără plată, destinat angajaților care și-au epuizat zilele pe care le primesc prin lege pentru odihnă sau probleme medicale. Acesta este adesea utilizat în situații personale delicate, oferind angajaților flexibilitatea de a-și gestiona problemele fără a afecta zilele de odihnă rămase.

Pentru femeile însărcinate care lucrează în medii cu risc ridicat, concediul de risc maternal oferă protecție suplimentară. Acesta poate fi acordat pentru o perioadă de maximum 120 de zile, integral sau fracționat, și este destinat să protejeze sănătatea sarcinii la recomandarea medicului specialist.

Concediul de maternitate este un drept garantat tuturor femeilor din România, cu condiția de a avea un stagiu de cotizare de minimum șase luni în ultimele 12 luni. Acesta permite o perioadă de 126 de zile libere, în timp ce tații beneficiază de minim de 15 zile.

Pentru creșterea copilului, angajații pot solicita un concediu care variază între o lună și doi ani, însoțit de o indemnizație de creștere a copilului. În cazul în care copilul este bolnav, părinții au dreptul la o pauză de la activitatea profesională de 45 de zile, care poate fi prelungită la 90 de zile în anumite condiții medicale specifice, cum ar fi boli infecto-contagioase, imobilizare în sisteme ortopedice sau necesitatea unor intervenții chirurgicale.

Citește și: Trei zile libere în iunie pentru toţi angajaţii din România. Ce prevede Codul Muncii