Comunele care fac de râs marile orașe. Venituri mai mari decât în municipii și reședințe de județ!

În România, unele comune au ajuns să depășească, din punct de vedere al veniturilor proprii pe cap de locuitor, orașe mari, inclusiv reședințe de județ sau stațiuni turistice cunoscute. Exemple notabile sunt comunele Chiajna din Ilfov, Florești din Cluj sau Giroc din Timiș, care dispun de bugete mai mari decât localități precum Alexandria (județul Teleorman), Bușteni sau Predeal. Chiajna, de pildă, are venituri proprii mai ridicate pe locuitor decât municipiul Hunedoara, deși are o populație mai mică, potrivit bugetul.ro.

Alte comune care se remarcă prin veniturile ridicate sunt Ghiroda (Timiș), Ștefănești (Ilfov), Miroslava (Iași) și Ariceștii Rahtivani (Prahova). Aceste localități au profitat de proximitatea marilor orașe, de terenurile ieftine și de expansiunea imobiliară pentru a atrage locuitori și investiții, ceea ce le-a transformat în adevărate poli de dezvoltare economică.

Te-ar mai putea interesa și: Ce este interzis să depozitezi în spațiile comune ale blocului. Amenzile sunt uriașe

Comunele care fac de râs marile orașe. Venituri mai mari decât în municipii și reședințe de județ!

Fenomenul nu se reflectă doar în cifrele bugetare, ci și în dinamica demografică. Spre exemplu, în 2024, numărul nașterilor în comuna Florești a fost similar cu cel din municipiul Brăila, deși acesta din urmă are o populație de câteva ori mai mare. Astfel, dacă tendința actuală se menține, în câțiva ani comunele precum Florești ar putea ajunge din urmă orașele mari și din punct de vedere al populației.

Totuși, această dezvoltare accelerată are și reversul medaliei. Infrastructura locală, serviciile publice – în special cele medicale și educaționale – nu reușesc să țină pasul cu ritmul de creștere. În multe dintre aceste comune prospere, lipsa liceelor sau a unităților sanitare adecvate determină o dependență de orașele învecinate. Acest lucru pune presiune suplimentară pe sistemele urbane și ridică semne de întrebare cu privire la echitatea și sustenabilitatea dezvoltării.

Specialiștii în administrație publică atrag atenția că succesul economic aparent al acestor comune ascunde provocări serioase. Profesorul Dragoș Dincă de la SNSPA subliniază că localizarea activităților economice în aceste zone nu este însoțită de o dezvoltare corespunzătoare a infrastructurii. La rândul său, sociologul Bogdan Voicu observă că lipsa instituțiilor de învățământ și a serviciilor medicale în comunele în expansiune duce la un dezechilibru în contribuția la bunul public și pune în discuție eficiența administrativă pe termen lung.

„Activitățile economice, pentru că terenurile sunt mai ieftine, se localizează în aceste localități mici, în comune în general. Numai că aceste comune nu reușesc să țină pasul cu dezvoltarea infrastructurii pe ceea ce înseamnă dezvoltare edilitară și afaceri”, explică Dragoș Dincă, profesor universitar Administraţie Publică, SNSPA.

„În general, localitățile mici care se dezvoltă masiv nu au liceu, iar elevii de acolo consumă servicii educaționale și medicale din orașul mare limitrof. „Asta creează o problemă de contribuție la crearea bunului public și pune o întrebare legitimă de dezvoltare a administrației publice”, observă la rândul său Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române.

La polul opus se află comunele din județe precum Mehedinți, Vaslui sau Teleorman, unde bugetele locale sunt de peste 20 de ori mai mici comparativ cu cele ale comunelor aflate în topul veniturilor. Acolo, venitul lunar per locuitor abia depășește 40 de lei, ilustrând discrepanțele majore de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale țării.

Te-ar mai putea interesa și: Află chiar acum răspunsurile la cele mai comune întrebări despre crypto