Concedierile masive din industria auto dau peste cap economia românească. Domeniul a pierdut 25.000 de angajați în ultimii 6 ani

Concedierule din industria auto au dat economia peste cap la nivel global, iar România nu este nici ea ferită de acest fenomen, influențat în principal  de digitalizare, de adoptarea vechiculelor electrice și, totodată, de schimbările în materie de preferințe ale consumatorilor.

Schaeffler, companie germană specializată pe producția de componente și unul dintre cei mai mari angajatori din România, a anunțat recent că va concedia 800 de angajați din cei 5.00 care lucrează la uzina sa din localitatea Cristian, județul Brașov.

Citește și: Industria auto europeană produce 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, conform unui studiu Coface

Decizia a fost luată la scurt timp după ce, în această vară, 1.000 de angajați au fost trimiși în șomaj tehnic două luni la rând. Schaeffler promite pachete de beneficii pentru cei care care renunță voluntar la locul de muncă.

„Concedierile din sectorul auto au un impact semnificativ asupra întregii piețe a muncii din România, având în vedere că această industrie contribuie cu aproximativ 10% la Produsul Intern Brut. Această pondere ridicată face ca fluctuațiile din domeniu să genereze efecte în lanț, afectând nu doar angajații direcți ai producătorilor auto, ci și numerosi furnizori, servicii conexe și comunități locale. Primul efect constă în creșterea ratei șomajului, ceea ce duce la diminuarea puterii de cumpărare a consumatorilor. Această scădere a venitului disponibil poate conduce la o reducere a cererii pentru bunuri și servicii în economie, afectând astfel negativ alte sectoare”, a declarat Sorina Faier, managing partner Elite Seaschers, pentru wall-street.ro.

În luna septembrie, Dacia a anunțat un program de plecări voluntare care a oferit sume compensatorii angajaților care părăsesc compania. Și producătorii de componente auto dau semnale îngrijorătoare. Leoni, grupul german producător de cablaje pentru industria auto, anunțat în luna mai a acestui an că își închide fabrica din Luduș, județul Mureș. La acea vreme, compania avea 12.000 de angajați la noi în țară.

Despre programele coluntare de plecări don companii, Sorina Faier spune că astfel de inițiative sunt de cele mai multe ori dictate de necesitatea de adaptare a costurilor la fluctuațiile pieței.

„Aceste practici pot fi văzute ca un răspuns proactiv la provocările economice, însă trebuie abordate cu precauție. Pe de o parte, plecările voluntare permit angajaților să ia decizii informate cu privire la carierele lor, oferindu-le oportunitatea de a căuta locuri de muncă alternative sau de a se recalifica”, spune experta.

Citește și: Autoturismele pe benzină și motorină vor fi interzise. De la ce dată nu le mai poți cumpăra

Industria auto reprezintă aproape 10% din PIB

Specialistul HR atrage atenția asupra faptului că, de obicei, concedierile în masă au efecte profunde și pentru oamenii rămași în industrie. Astfel de situații pot duce la scăderi ale productivității și la moral scăzut. Cu toate astea, atunci când sunt făcute corect, programele de plecări voluntare pot duce la o restructurare pozitivă.

Industria auto reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale României, însumând circa 10% din PIB. Dezechilibrele industriei, care din 2018 și până în prezent a pierdut 25.000 de angajați, se simt la nivelul întregii economii.

Capacitatea pieței de muncă de a absorbi oameni depinde de adaptabilitatea competențelor lor. Multe dintre abilitățile dobândite în industria auto pot fi transferabile și în domenii precum IT, energiile regenerabile sau manufactura avansată.

„În plus, programele de recalificare profesională și formarea continuă joacă un rol esențial în facilitarea acestei tranziții. Totodată, unele regiuni pot experimenta o penurie de locuri de muncă relevante, ceea ce ar putea duce la o crescută concurență și la stagnarea forțată a anumitor segmente de muncitori. Desi piața muncii are potențialul de a absorbi acești angajați disponibilizați, succesul acestui proces depinde de adaptabilitatea forțată și de intervențiile angajatorilor”, a mai explicat Sorina Faier.