Criza din sectorul laptelui din România continuă. Munca crescătorilor de vaci atârnă de un fir de ață. Ionuț Lupu: „Probabil din mai, iunie, iulie, situaţia se cam termină pentru noi”

Sectorul laptelui din România este pus în continuare în pericol. Românii ar putea ajunge să consume alimentul doar din import, relatează stiripesurse.ro. Ionuț Lupu a explicat de ce s-a ajuns în această situație.

Industria laptelui este în pericol

Ionuț Lupu a vorbit și a explicat în mai multe rânduri care sunt motivele pentru care sectorul laptelui din România întâmpină problemele actuale. Directorul executiv al Asociației Crescătorilor de Vaci „HolsteinRo” a precizat că Ungaria și Polonia primesc subvenții importante pentru decontarea motorinei folosită pe timpul transportului de lapte și produse lactate, aspect de care crescătorii statului român nu beneficiază. Mai mult decât atât, Lupu a menționat că, fără intervenția autorităților, rezultatele bune nu se vor grăbi să apară.

„Dacă în Ungaria s-a accentuat în ultimii 10-15 ani, dar de asemenea în toate ţările grupului de la Vişegrad s-a pus accentul foarte mult pe această parte de dezvoltare a zonei, în România nici în momentul de faţă, când suntem cu cuţitul la os, lucrurile nu se întâmplă.

Şi vorbim aici de subvenţii importante care se alocă de către Agenţia de Plăţi din Ungaria şi Polonia pentru decontul motorinei aferent transportului atât la lapte şi produse lactate, cât şi la legume şi fructe.

În acelaşi timp, similar cum sunt organizate consiliile judeţene de la noi, în cele două state consiliile judeţene fac investiţii importante în achiziţionarea de mijloace de transport.

În condiţiile astea când laptele ajunge la un preţ convertibil în lei aproximativ 1,5 lei din Polonia până în Bulgaria, deci vorbim de un cost de transport de peste 1,5 lei pe litrul de lapte şi să ajungă laptele la 1,5 lei în Bulgaria din Polonia lucrurile sunt extrem de uşor de explicat. Fără intervenţia statului, lucrul acesta nu este posibil”, explică directorul executiv al asociației.

Lupu a precizat în continuare că fermele din România pierd între 0.3 și 0.85 lei pe litru de lapte produs. Suma pe care crescătorii nu apucă să o bage în buzunar variază în funcție de producție și modelul de fermă. Întrebat și despre costurile operaționale, directorul a precizat că se alocă 1.440 lei pe lună pentru fiecare animal, dar cu toate acestea, în această valoare nu se include furajarea.

„Costurile operaţionale în România într-o fermă medie şi mare sunt de aproximativ 1440 de lei pe lună pe animal. Din aceste costuri este exclusă furajarea. Pentru că furajarea în funcţie de categoria de vârstă, în funcţie de producţie, este mai mare sau mai mică.

Doar costurile să plăteşti salariile, să ai motorină, să acoperi costurile financiare, o vacă performantă necesită 1440. Costurile medii pentru o producţie de 30 de litri, mai vin costurile pentru furaje vin la 2,5 – 2,7 pe litru pentru o producţie de 30 – 35 de litri.

Vorbim în cazul fermelor medii subvenţia convertită pe litru de lapte ar fi undeva în jur de 0,24 – 0,26 lei pe litru de lapte produs. Noi pierdem pe litru de lapte produs între 0,3 şi 0,85 lei. În funcţie de producţie, în funcţie de modelul de fermă. Nu putem vorbi de profit de mai bine de trei luni”, transmite Lupu.

La finalul discursului, directorul general a precizat că, dacă nu se reușește înființarea culturilor de primăvară, crescătorii de vaci nu au un viitor foarte bun. Mai exact, situația va deveni din ce în ce mai dificilă.

„Dacă în lunile noiembrie şi decembrie fermierii erau într-o zonă de confort pentru că şi în cazul fermelor medii şi mari vorbim de amortizări şi vorbim de costuri financiare foarte ridicate, acolo erau la finalul anului trecut într-o zonă de confort.

La doar câteva săptămâni, piaţa a scăzut atât de brusc încât în momentul de faţă vorbim de aproape imposibilitatea noastră de a ne continua activitatea şi de a începe înfiinţarea culturilor de primăvară. Dacă nu reuşim într-o lună sau două să terminăm campania de semănat la porumb din cauza imposibilităţii de a cumpăra motorină, din cauza imposibilităţii de a achiziţiona sămânţă şi îngrăşăminte, atunci lucrurile pentru noi s-au terminat.

În momentul de faţă mergem dintr-o inerţie, noi furajăm din stoc, am făcut în 2022 suficient de multă mâncare – cei care au putut, cei care nu, au trebuit să cumpere ca să îşi asigure mâncarea pentru animale – şi suntem în punctul în care, dacă nu reuşim să înfiinţăm culturile de primăvară, probabil din mai, iunie, iulie, situaţia se cam termină pentru noi”, precizează Lupu.