Generalul Virgil Bălăceanu: Dacă dronele din Polonia nu sunt în derivă, Rusia testează NATO. România trebuie să reacționeze la fel ca Polonia

Fostul reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, Virgil Bălăceanu, a criticat întârzierea „decidenților politici” în adoptarea unei legi privind doborârea dronelor și a altor obiecte care intră neautorizat în spațiul aerian al țării.

„O lecţie aspră ne-a spus că am avut nevoie de un an şi jumătate, în condiţiile în care drone în derivă şi resturi de drone ajungeau pe teritoriul României şi au fost inclusiv pătrunderi neautorizate, ca să aprobăm o lege cu privire la combaterea acestor drone. Mai mult decât atât, la vremea respectivă, lideri de marcă ne spuneau că nu e niciun pericol şi că noi putem combate aceste drone. Românii trebuie să privească cu mai multă atenţie la decidenţii politici, pentru că în probleme care vizează apărarea, inclusiv integritatea fizică a cetăţenilor români, în spaţiul politic nu se acţionează corespunzător, e o atitudine iresponsabilă”, a afirmat Virgil Bălăceanu.

Citește și: Nicușor Dan: „Rusia s-a comportat din nou agresiv, testând constant limitele”. Ce mesaj are Oana Țoiu pentru Polonia

Potrivit generalului, este pentru prima dată când asistăm la doborârea unor drone de către sistemele de apărare antiaeriană.

„Nu ştim datele exacte, ştim că au fost opt – zece drone, dintre care trei au fost doborâte. Va fi foarte interesant să aflăm cu ce au fost doborâte de către aviaţia care executa misiuni de poliţie aeriană, cum au executat şi în România, sau de mijloacele antiaeriene, respectiv electronice, cu baza la sol”, a precizat Bălăceanu.

Generalul în rezervă a subliniat că este esențial de stabilit dacă a fost vorba despre „drone în derivă”, neutralizate de apărarea antiaeriană prin mijloace cinetice și electronice, sau despre drone care au intrat „neautorizat” în spațiul aerian al Poloniei printr-un „zbor planificat”, situație ce ar reprezenta „o provocare din partea Federației Ruse”.

Virgil Bălăceanu a precizat că, deocamdată, nu se știe dacă aceste aparate erau drone de recunoaștere, drone-momeală sau drone-kamikaze încărcate cu explozibil, însă dacă a fost vorba despre un zbor neautorizat în spațiul aerian al Poloniei, și implicit al NATO, atunci acesta trebuie interpretat ca o provocare la adresa Poloniei și a Alianței Nord-Atlantice.

„Oricum, indiferent de categoria acestor drone, dacă vorbim de un zbor neautorizat în spaţiul aerian al Poloniei, respectiv al NATO, şi nu vorbim de drone în derivă, atunci este o provocare la adresa Poloniei şi a NATO şi s-a urmărit modul în care reacţionează atât Polonia în sine, cât şi NATO la modul general unui asemenea tip de atac. Are capabilităţi Polonia şi are curajul să doboare aceste drone? Există solidaritate la nivelul Alianţei în asemenea situaţii? Ce alte măsuri mai ia NATO, faţă de provocări care pot să fie mai ample, pentru că noi vorbim de o provocare legată de folosirea dronelor, pot să apară provocări legate de rachete, fie balistice, mai puţin probabil, deşi pot să ajungă pe teritoriul Poloniei, sau rachete de croazieră, chiar dacă vor survola spatiul aerian al Poloniei, poate şi al României, pentru o perioadă scurtă de timp”, a afirmat Bălăceanu.

Întrebat dacă România ar trebui să reacționeze similar Poloniei în situația unei incidente pe teritoriul său, Bălăceanu a afirmat că acest lucru este „în mod obligatoriu” necesar, chiar și atunci când este vorba despre drone aflate în derivă.

„În mod obligatoriu România trebuie să reacţioneze la fel. În momentul în care vom nimici primele drone, inclusiv dronele în derivă, pentru că acestea continuă să aibă explozibil şi trebuie protejată viaţa cetăţenilor români, va fi un semn că suntem pregătiţi să combatem aceste drone, că suntem pregătiţi pentru orice tip de provocare din partea Federaţiei Ruse. Sigur, vorbesc de provocările în spaţiul militar, pentru că provocările în spaţiul informaţional şi ideologic nu le răspundem cum trebuie, ei încă influenţează puternic România şi societatea românească”, a punctat Bălăceanu.

„Va trebui să apară o atitudine şi din partea lui Donald Trump legată de acest aspect de provocare faţă de Polonia”

Generalul în rezervă apreciază că războiul din Ucraina a intrat „într-o altă etapă, caracterizată de intensificarea tuturor tipurilor de acțiuni, inclusiv aparentelor provocări la adresa statelor membre NATO”, adăugând că speră ca președintele american Donald Trump să decidă ca SUA „să sprijine Ucraina în efortul de apărare”, măsură menită „să tempereze acțiunile ofensive ale rușilor”.

„În mod cert va trebui să apară o atitudine şi din partea lui Donald Trump legată de acest aspect de provocare faţă de Polonia, în cazul în care mergem pe acest scenariu. Atacurile asupra sistemelor energetice, asupra infrastructurii civile în Ucraina, se desfăşoară pe principiul suprasaturării, vorbim de sute de drone, de zeci de rachete de croazieră şi balistice. Asta înseamnă că folosesc un număr atât de mare de drone şi de rachete aşa încât apărarea antiaeriană antirachete să nu poată îndeplini misiunea şi un număr mare de drone şi de rachete să supravieţuiască şi să-şi lovească obiectivele.

Să sperăm că Trump va lua acea decizie de care e nevoie, care să spună că Statele Unite sprijină Ucraina în efortul apărării şi prin acest sprijin al Statele Unite, al Europei, sprijinul în sine al Ucrainei, acţiunile ofensive ale ruşilor vor fi temperate şi către finalul anului vor fi oprite, iar sancţiunile, mai ales legate de exportul de petrol, într-o jumătate de an să aibă consecinţe din punct de vedere al bugetului de război al Federaţiei Ruse, numai prin stabilizarea frontului în Ucraina şi prin condiţii foarte grele din punct de vedere financiar al susţinerii războiului în Ucraina, numai în aceste condiţii Putin se va gândi la încetarea focului şi la un acord de pace”, a mai spus generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.

Armata poloneză a anunțat miercuri dimineață că a doborât mai multe drone care au intrat în spațiul său aerian în timpul unui atac rus asupra Ucrainei, eveniment ce ar putea reprezenta o provocare majoră pentru Europa, potrivit presei internaționale.

Totodată, Belarusul a comunicat că a doborât drone pe teritoriul său în cursul nopții, fără a preciza originea acestora.

Presa poloneză a relatat că resturi ale unei drone au lovit o casă în localitatea Wyryki, din provincia Lublin, după ce Varșovia a interceptat drone rusești care pătrunseseră în spațiul aerian al Poloniei.

Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a transmis miercuri că incidentul reprezintă o încălcare inacceptabilă a spațiului aerian al unui stat aliat NATO și o escaladare periculoasă din partea Rusiei, adăugând că România va „răspunde ferm” oricărei tentative de a pune în pericol securitatea europeană.

„Suntem solidari cu Polonia şi, împreună cu aliaţii NATO, vom răspunde ferm oricărei încercări a Rusiei de a pune în pericol securitatea europeană”, a afirmat ministrul Apărării.

Citește și: Criză NATO: Casă distrusă de resturile dronei rusești. Zelenski spune că este un atac deliberat. Polonia ia în considerare invocarea articolului 4 al NATO