Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au respins propunerea Guvernului privind pensiile magistraţilor

”Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenţi 216 din 243 judecători, cu o majoritate covârşitoare de 215 judecători, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenţi fiind în susţinerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, au transmis, luni, reprezentanţii Curţii de Apel Bucureşti.

Citește și: Guvernul schimbă regulile. Cumulul pensie–salariu la stat, interzis doar pentru beneficiarii de pensii speciale

Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, coiniţiat de Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei, a fost publicat, săptămâna trecută, în procedură de transparenţă decizională.

Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă.

Citește și: Silviu Predoiu atacă guvernul Bolojan: Militarii, medicii și profesorii nu sunt vinovați de deficitul României

Totodată, perioada de tranziţie până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.

În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieşirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat că a trimis către instanţe şi parchete proiectul legii privind pensiile magistraţilor, adunările generale ale acestora urmând să fie convocate în 24 şi 25 noiembrie. După ce se va face centralizarea punctelor de vedere ale magistraţilor, Plenul CSM se va întruni pentru a da avizul instituţional.

România trebuie să rezolve, până în 28 noiembrie, chestiunea pensiilor magistraţilor, care este, potrivit oficialilor români, jalon de îndeplinit în PNRR, care poate costa pierderea a 231 de milioane de euro.