Klaus Iohannis, despre dronele care amenință România. Președintele cere măsuri urgente

Klaus Iohannis a cerut, în cursul zilei de vineri, cu ocazia ceremoniei de Ziua Armatei, îmbunătățirea cadrului legislativ pentru a permite României să prevină și să gestioneze riscul ca dronele eșuate, folosite de forțele ruse împotriva obiectivelor din Ucraina, sau părțile acestora, să aterizeze pe teritoriul național. Mesajul oficialului a fost transmis în contextul în care tot mai multe drone amenință granițele țării.

Ce solicitări are Klaus Iohannis

„Onorăm astăzi, împreună, Armata României, principalul pilon al sistemului național de apărare, care garantează suveranitatea, independența și unitatea statului, precum și integritatea teritorială a țării și democrația constituțională. Aniversăm, de asemenea, 80 de ani de la eliberarea ultimei brazde de pământ românesc de la granița de vest, eveniment cu semnificație majoră pentru afirmarea independenței și a suveranității României.

Pentru îndeplinirea acestui rol fundamental și pentru întreaga activitate desfășurată în slujba țării, suntem profund recunoscători militarilor noștri activi, în rezervă și în retragere, precum și personalului civil din cadrul Armatei României. Dedicăm această zi și ostașilor noștri care au plătit prețul suprem pe câmpul de luptă, pentru ca România să se dezvolte și să devină statul democratic, respectat în Europa și în lume, așa cum este astăzi.

Totodată, gândurile noastre de prețuire și recunoștință se îndreaptă către veteranii de război, care au luptat pentru România în cele două conflagrații mondiale, precum și către militarii noștri care și-au îndeplinit cu succes misiunile în teatrele de operații, alături de Aliați și parteneri”, a spus Klaus Iohannis.

El a amintit și de războiul din Ucraina.

„Traversăm vremuri dificile, marcate de provocări multiple, care sporesc instabilitatea și impredictibilitatea evoluțiilor de securitate la nivel regional, european și global, context în care puterea militară capătă o și mai mare relevanță, atât ca un mijloc de consolidare și proiectare a forței, cât și ca factor esențial de descurajare și apărare.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat arhitectura de securitate pe continentul european și reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o provocare la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, care a asigurat pacea și stabilitatea în lume după cel de-Al Doilea Război Mondial.

De aceea, trebuie să rămânem ferm angajați în sprijinirea dreptului Ucrainei la autoapărare în fața agresorului, atât timp cât va fi necesar, împreună cu Aliații din NATO și cu partenerii europeni și internaționali. Forțele ruse continuă acțiunile de agresiune, făcând victime civile și producând pagube însemnate la nivelul infrastructurii portuare ucrainene, inclusiv în proximitatea frontierei fluviale cu România.

În fața acestor provocări, rămânem vigilenți și continuăm eforturile naționale conjugate și cooperarea strânsă cu Aliații pentru a consolida pe mai departe postura de descurajare și apărare a NATO în regiunea Mării Negre, care reprezintă o zonă de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică. Totodată, suntem în proces de optimizare a cadrului legislativ național pentru a fi în măsură să prevenim și să combatem riscul ca drone eșuate, utilizate de forțele ruse împotriva obiectivelor ucrainene, sau fragmente ale acestora să cadă pe teritoriul național”, adaugă șeful statului.

De asemenea, el afirmă că România este în prezent „o țară sigură și un pilon de stabilitate în Estul Europei, iar cetățenii români beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istoria noastră”.

Citește și: Klaus Iohannis, mesaj de ultimă oră cu privire la românii cu studii superioare. „Toate aceste măsuri au avut în vedere același obiectiv”

„Găzduim pe teritoriul național o serie de structuri și comandamente NATO importante, iar aproximativ 5.000 de militari aliați se instruiesc împreună cu militarii români. (…) În ultimii ani au avut loc progrese semnificative la nivelul Armatei României, în special în ceea ce privește înzestrarea cu capabilități moderne, iar dumneavoastră sunteți principalii beneficiari ai acestui efort național. Încă de la preluarea primului meu mandat de Președinte, am susținut alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, conform angajamentului din cadrul NATO.

Ulterior, pe fondul cerințelor operaționale generate de schimbările din mediul de securitate, am încurajat creșterea alocărilor bugetare pentru Apărare la 2,5% din PIB, începând cu anul 2023.

Armata României trebuie să beneficieze în continuare de o bază financiară solidă, considerabil peste 2% din PIB, după cum ne-am asumat la nivelul NATO, pentru a implementa, conform planificării, programele majore de înzestrare a forțelor armate, pe termen scurt, mediu și lung.

Totodată, o parte importantă dintre aceste investiții substanțiale trebuie să se întoarcă în industria națională de Apărare, pe măsură ce procesul de revigorare a acestui sector strategic avansează. Armata României este respectată și apreciată în mediul internațional pentru modul în care își îndeplinește misiunile încredințate, atât în țară, cât și în cadrul ONU, al NATO și al Uniunii Europene”, a încheiat Iohannis.

Vezi și: Klaus Iohannis, fără funcția de președinte și dator la stat! Trebuie să dea înapoi 300.000 de euro primiți din chirii