Mai multe mașini care au aparținut Armatei Române au fost scoase la vânzare. Prețuri cuprinse între 4500 de euro și 6500 de euro

15 mașini ARO 243, care au aparținut Armatei Române, au fost scoase la vânzare pe un site de specialitate. Foarte puțin rulate, autovehiculele se vând cu prețuri între 4500 de euro și 6500 de euro, potrivit știripesurse.ro.

Mai multe mașini care au aparținut Armatei Române au fost scoase la vânzare

„Vând 15 ARO noi fără gram de rugină cu km între 1000-3000, motoare Câmpulung și Brașov fabricate între ani 85-92. Prețul începe de la 4500 € – 6500 € bucata. În permanență au stat in remiză fără ploaie, soare etc. Pentru înmatriculare se eliberează factură de la armată, fiscal, radierea din circulație de la armată, contract vanzare-cumpărare. Se vând la bucată”, se arată în anunțul de pe site-ul aro4x4.ro.

Mitul ARO 24: mașinile ar fi fost inspirație pentru celebra Mercedes G-Klasse

Seria Aro 24 și-a făcut debutul oficial în anul 1972, inspirându-se din FIAT Campanola, la rândul său influențat de Jeep Willys. Dovezile sugerează că prototipuri ale acestui model ar fi putut apărea încă din 1969.

Modelul inaugural al seriei a fost modelul 240, care se mândrea cu un design decapotabil, cu 2 uși și acoperiș din pânză, suspensie independentă în față, cutie de viteze cu 4 trepte, cutie de transfer, tracțiune integrală și un nou motor de 2500 cmc care genera 75 CP (deși modelele inițiale foloseau motorul IMS 461). Introducerea suspensiei independente a marcat o caracteristică de pionierat în vehiculele de teren din acea epocă. Deși exporturile au început după 1973, modelele desemnate pentru export au găzduit motoare diferite pentru a respecta standardele de poluare.

Citește și: Galeria de mașini a miliardarului Ion Țiriac sărbătorește 10 ani de la inaugurare. „Fiecare automobil din colecția mea are o poveste vie și este o lecție de istorie în sine”

În 1975, gama s-a extins cu introducerea modelului 241, o decapotabilă cu 4 uși, și a modelului 243, un model cu caroserie spate complet închis, asemănător cu modelul 240, dar care oferea geamuri opționale și putea găzdui un total de 8 scaune sau partiții alături de spațiul de încărcare. În 1976-1977 au fost lansate 244, o variantă cu 5 uși, și 320, un pick-up, ambele fabricate de Rocar. În plus, în 1975 a debutat modelul 242, un pick-up derivat din modelele 240/243.

Un facelift semnificativ a avut loc în 1984, prezentând o nouă fațadă frontală din plastic, cu 2 faruri rotunde (în special la modelele 243), 4 faruri rotunde (în special la 244) sau 2 faruri dreptunghiulare asemănătoare cu cele ale Daciei 1300 (241, 242, dar și 243, 244). Seria 320 a suferit aceeași restilizare. Inițial, prima serie 24 Aro se mândrea cu faruri dreptunghiulare asemănătoare cu cele de pe Dacia 1300 și cu stopuri asemănătoare cu cele de tip camion Bucegi. Cu toate acestea, până în 1976, au adoptat farurile de la camionul Bucegi și au introdus un nou model de lămpi de stop. În 1984 a debutat o planșă de bord revizuită, însoțită de instrumente noi, la fel ca cea a Daciei 1310.

Un progres notabil a sosit în 1978, odată cu introducerea primelor motoare diesel Brașov D127, cu o capacitate de 3100 cmc și 68 CP, capabile să atingă o viteză maximă de 110 km/h. Îmbunătățirile ulterioare, în 1985, au inclus introducerea unei cutii de viteze cu 5 trepte și a unor frâne opționale cu discuri pentru roțile din față, un efort care era în curs de realizare încă din 1978. Motorul diesel D27 Câmpulung, prezentat în 1985, avea o capacitate de 2,6 litri, 69 CP, injecție indirectă, însă s-a confruntat cu dificultăți în ceea ce privește pornirea pe timp de iarnă, ceea ce a dus la o popularitate mai redusă.

În 1990, au început explorările pentru a introduce noi motoare pentru mașini. O restilizare în 1994 a adus ușoare modificări, cum ar fi o fațadă frontală ușor alungită, stopuri inspirate de Oltcit și încorporarea de motoare de la producători de renume precum Perkins, Cosworth Ford, VM Motori, Renault, Peugeot-Indenor, Toyota și Andoria, alături de motoare românești.

Aro 24 a fost recunoscut pentru exportul în națiuni socialiste și capitaliste, participând la evenimente importante precum Raliul Dakar de la Paris și găsind piețe de desfacere în Africa, India, SUA și America de Sud. Fabricarea sub numele Hisparo în Spania și Portaro în Portugalia i-a extins aria de acoperire. În Germania, succesul său a fost probabil susținut de Mercedes G Klasse, un model cu preț prohibitiv și inițial indisponibil, despre care unii speculează că s-ar fi inspirat din Aro, având în vedere că a apărut în 1979, la șapte ani după debutul Aro.

Vezi și: Veste proastă pentru șoferi. Impozit mai mare cu 14% pentru mașini. Care vor fi tarifele, în funcție de capacitatea cilindrică