Majorarea salariilor bugetarilor din România, un „pas mare și sigur” spre o criză economică: „Efectul este foarte periculos”

Aflat sub amenințările unor proteste ale bugetarilor din cadrul ministerelor, Guvernul Ciolacu a promis și a adoptat în regim de urgență: majorare salarială de 10% în două tranșe (în iunie și septembrie), pentru mai multe categorii de salariați din administrația centrală și locală.

De aceste majorări beneficiază angajații din domeniul Culturii, cei de la Registrul Comerțului, de la agențiile de Mediu, angajații din cadrul Ministerul Afacerilor Externe, cei din cadrul Apărării și funcționarii din primăriile localităților cu mai puțin de 20.000 de locuitori.

Mai mult, Marcel Ciolacu a menționat că va cere ministerelor să prezinte un plan derestructurări, Mai exact, de concedieri, pentru cei care nu fac performanță.

Citește și: Categoriile de bugetari care vor beneficia de măriri salariale de până la 500 de lei

Economistul Mirca Coșea spune că această restructurare este o măsură necesară, dar care nu poate fi făcută de pe o zi pe alta. Mai mult, creșterea salarială bazată pe concedierea altor bugetari va adânci rata șomajului.

„Efectul este foarte periculos. În primul rând, înseamnă șomaj în rândul unei categorii care nu-și găsește ușor de lucru (n.r. bugetari). Apoi, pe ce criterii sunt dați afară oamenii(?) Nu există un mecanism de evaluare a performanțelor. Nu zic că această restructurare nu este necesară, dar nu se poate face de pe o zi pe alta.

Ca să mărești salariile bugetarilor, trebuie să mărești productivitatea, investițiile, mediul de afaceri. Or, în prag de alegeri, se întâmplă numai lucruri bune, se fac numai investiții, se deschid fabrici, doar pe hârtie(…) În realitate, lucrurile nu stau așa. Nu pot fi soluții pe moment pentru creșterile salariilor, însă se merge pe șantaj, e un termen dur, dar eu îl zic”, a menționat Mircea Coșea, pentru ziare.com.

Salariile bugetarilor ar putea duce la o criză economică devastatoare

Pentru că nu au fost introduși în Ordonanța de Urgență a Guvernului prin care se majorează salariile etapizat, polițiștii au amenințat că în ziua alegerilor, pe 9 iunie, „nu vor păzi secțiile de votare”, pentru că „Guvernul nu le-a recunoscut rolul esențial pe care îl au în societate”.

Ulterior, la numai 24 de ore de la proteste, Guvernul a inclus la majorarea salarială și angajații din această structură.

„Mi se par niște abuzuri aceste cereri ale polițiștilor. Nu ai cum să condiționezi votul, alegerile, esența democrației, de creșteri salariale”, a precizat economistul Mirea Coșea, pentru sursa citată.

Pe de altă parte, reprezentanții sindicatelor din admninistrația publică au subliniat că, în cazul unor concedieri ilegale, pot deschide procese în instanță, inclusiv pentru discriminare.

Citește și: Categoria de bugetari care primește vouchere de 5.000 lei. Cine sunt norocoșii

Guvernul Ciolacu estimează că impactul bugetar pentru aceste creșteri salariale este de peste 1,12 miliarde de lei. În primele trei luni ale 2024, deficitul bugetar se ridica la 36 de miliarde de lei, circa 2% din PIB-ul estimat pentru anul acesta.

Cu toate astea, Marcel Ciolacu susține că toate cheltuielile vor fi ținute „sub control”. Cu un an în urmă, când pregătea „Ordonanța austerității”, premierul susținea că „nu vor fi concedieri în rândul bugetarilor”.

Andrei Vlăduțescu, espert în politici publice și analist politic, susține că modul în care Guvernul a reacționat în ultimele 48 de ore arată lipsa unui plan real de guvernare.

„Creștem, concediem, dar nu știu cum, atât se poate, aceste verbe arată lipsa unui plan al Guvernului, inclusiv pentru perioade de criză. Orice Guvern, instituție publică sau privată, în mod normal trebuie să aibă un plan de criză, ceea ce spunem B, C etc. Un asemenea plan, în cazul de față, ar fi însemnat deja o evaluare a aparatului bugetar, în contextul în care asemenea proteste se estimează în apropierea alegerilor. Întâi se fac calcule, apoi se anunță măsuri pe baza calculelor”, s-a exprimat Andrei Vlăduțescu.