Marcel Boloş, avertisment fără precedent: „Este jalon red flag în PNRR”. România riscă să piardă 30 de miliarde de euro

Marcel Boloș spunea nu demult că „pensiile obraznice sunt lucruri pe care Comisia Europeană nu le va scăpa din vedere şi le va urmări”. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, a afirmat recent că „într-un fel sau altul” trebuie rezolvată problema pensiilor speciale, în condițiile în care este vorba despre interesul și stabilitatea financiară a României.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

Desființarea pensiilor speciale reprezintă unul dintre jaloanele care poate duce la suspendarea fondurilor PNRR pentru România, alături de măsurile privind decarbonizarea, spune din nou, la Europa FM, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene Marcel Boloș. Este vorba de așa-numitele red flag – jaloane de la care România nu poate face rabat.

Apar noi pensii de la 1 ianuarie. Drulă: „De la 1 ianuarie intră în vigoare încă vreo 20.000 de pensii speciale care până acum nu existau”

„Noi când am obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență am obținut-o cu două condiții: prima este cea a măsurilor de decarbonizare și al doilea pilon este cel al pensiilor. Deci, din acest punct de vedere, este foarte multă responsabilitate și în decizia pe care o va adopta Parlamentul pentru că fiind un jalon de tip red line va fi urmărit și este urmărit îndeaproape de Comisia Europeană și nu se va sfii să ne critice Comisia dacă jalonul nu este dus la bun sfârșit”, a declarat Marcel Boloş miercuri seară.

Marcel Boloş a lăsat să se înțeleagă faptul că, la Bruxelles, Comisia Europeană nu vede cu ochi buni indecizia de la București în privința reformei pensiilor, în special în ceea ce privește pensiile speciale. „Sigur că va fi un moment greu pentru Coaliție și pentru ceea ce înseamnă decizia parlamentară pentru că, așa cum am spus, e pilon de bază. Pensiile și reforma pensiilor, a tuturor pensiilor”.

Nicolae Ciucă: Nu ne permitem să pierdem niciun cent din PNRR

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, miercuri, în şedinţa de Guvern, că România nu-şi permite să piardă niciun eurocent din banii europeni, aşa că sunt periodic analizate jaloanele şi ţintele din PNRR, pentru a fi pregătite cererile de plată 3 şi 4. Premierul Nicolae Ciucă a vorbit, miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, despre ultima şedinţă a Comitetului interministerial care se ocupă de PNRR.

”Am analizat fiecare jalon şi ţintă în parte, atât în ceea ce priveşte nivelul de îndeplinire, cât şi în ceea ce privelte măsurile pe care trebuie să le luăm în continuare, astfel încât să ne asigurăm că cererea de plată nr 2 va fi aprobată de Comisie”, a declarat premierul.

Acesta a explicat că, de asemenea, se pregătesc ţintele şi jaloanele pentru cererile de plată nunmărul 3 şi 4. ”Am stabilit ca, până la finele lunii, acolo unde sunt aspecte care trebuie clarificate cu Comisia, să avem un plan de acţiune concret, pe care fiuecare dintre coordonatorii de reformă îl va prezenta şi şedinţa de Guvern”, a mai declarat premierul.  ”Am stabilit ca toate elementele care necesită clarificare să fie foarte transparent şi oportun soluţionate. Planul de acţiune la nivel guvernamental va fi discutat şi agreat cu Comisia”, a adăugat Ciucă.

Tot mai mulți români beneficiază de pensii speciale. Cea mai mare pensie este de peste 20.000 de lei. Marcel Boloș: „România nu se poate comporta ca o țară sălbatică”

Acesta cere ca toţi banii europeni să fie absorbiţi. ”Nu ne permitem să pierdem niciun eurocent din fondurile alocate de către Uniunea Europeană. Sunt banii care au asigurat, atât derularea reformelor, cât şi susţinerea economiei, dezvoltarea mediului antreprenorial şi atragerea de investiţii, astfel încât să putem discuta de predictibilitate şi stabilitate şi să ne facem planuri pentru viitor”, a mai afirmat premierul.

• Rădulescu (BNR): Avem 0,85% din PIB pensii speciale; în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%

România plăteşte 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% din PIB, a declarat, miercuri, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României.

„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”, a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor ‘Stabilitate financiară. Lucrări selectate’ şi ‘Financial stability. Selected works’, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani’.

El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%.

Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că „ne fură banii” sunt „încremenite într-un proiect de acum 40 de ani” şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale.

„Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională”, a afirmat Eugen Rădulescu.

• CNPP: 9.680 beneficiari de pensii de serviciu, în ianuarie 2023

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în ianuarie 2023, de 9.680 (minus 270 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 4.468, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 20.207 de lei, din care 18.820 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.079 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 787 persoane. Pensia medie era de 5.767 de lei, din care 2.839 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 746 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.906 de lei (2.556 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.394 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.355 de lei, din care 7.538 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 573 de persoane, media fiind de 8.441 de lei, din care 3.397 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.712 de pensionari, pensia medie fiind de 4.901 de lei, din care 2.507 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a supus la finele anului trecut spre aprobare în Guvern proiectul de Lege privind pensiile de serviciu, acesta urmând să fie supus aprobării în Parlament odată cu începerea dezbaterilor, de la 1 februarie 2023.