România a cheltuit 17 miliarde de lei în 2024 cu pensiile speciale. Cât riscă să piardă din PNRR

Pensiile speciale reprezintă un subiect naţional în ultimii ani. Reforma promisă pentru a rezolva această problemă rămâne blocată, iar România este în pericol de a pierde sute de milioane de euro din fondurile europene. Conform cifrelor oficiale, cei 17 miliarde de lei alocați în 2024 reprezintă o creștere dramatică față de cei 6,3 miliarde de lei cheltuiți în 2016, transmite Mediafax.

Pensiile speciale contribuie la haosul din sistem

Claudiu Năsui, fost ministru de finanţae, susţine că pensiile speciale sunt ajustate automat în funcție de inflație și de creșterile salariale din sectoarele respective, contribuind la haosul din sistem. În timp ce pensia medie în România este de 2.770 de lei, cifrele Ministerului de Interne arată o pensie medie care depășește 8.000 de lei, persoanele pensionându-se încă de la vârsta de 50 de ani.

În acest moment, proape 4,7 milioane de persoane primesc pensii, mai mult de jumătate dintre acestea trăind cu mai puțin de 3.000 de lei pe lună. În contrast puternic, un grup select de beneficiari de pensii speciale consumă resurse fiscale echivalente cu o parte considerabilă din PIB.

Citește și: România a obținut aprobarea pentru revizuirea PNRR: peste 10 miliarde de euro până la final de 2026

La rândul lui, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a avertizat că România ar putea pierde 230 de milioane de euro din PNRR dacă reforma privind pensiile magistraților nu va fi implementată până la sfârșitul lunii noiembrie. CCR a respins versiunea actuală a legii legată de pensiile speciale, stipulând necesitatea aprobării Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), un proces care ar putea amâna punerea în aplicare a reformei până în 2026.

Citește și: Alexandru Nazare a semnat cu BEI un acord de finanțare de 500 de milioane de euro.

Astfel, România se află într-un moment critic, prinsă între presiunile exercitate de Bruxelles și interesele interne. Următoarele săptămâni vor fi decisive în determinarea soartei unei reforme cruciale nu numai pentru bugetul național, ci și pentru consolidarea încrederii publicului în echitatea sistemelor statului.