Piscicultura, în cădere liberă! România are la dispoziţie, în 2021-2027, 232 de milioane de euro, cu 5% mai puţin decât în actuala programare financiară

România are la dispoziţie 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pisciculturii până în 2027

„Valoarea totală a finanţărilor prin PAP 2021-2027 este de 232 de milioane de euro, din care 163 de milioane de euro, respectiv 70%, de la Uniunea Europeană şi diferenţa de 69 de milioane de euro, adică 30%, de la bugetul naţional. În comparaţie cu actualul program, POPAM 2014 -2020 (Program Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime n.r.), suma totală este cu 5% mai mică”, a declarat oficialul din cadrul MADR pentru Agerpres.

Gheorghe Ştefan a precizat că procentele alocate pisciculturii s-au redus și în cazul altor state membre, dar vestea bună constă în faptul că autoritățile europene au permis României să-și stabilească singură obiectivele de investiții

„Aceasta nu s-a redus doar în cazul României cu 5%, ci în cazul tuturor statelor membre. Însă, pe noul program, Comisia a fost mai darnică cu noi, în sensul în care ne-a lăsat să ne stabilim priorităţile în care vrem să investim, pentru că nimeni nu ştie mai bine ca statul membru în ce să investească”, a precizat Ştefan.

Acesta a subliniat că noul program pentru pescuit a fost structurat pe trei priorităţi, respectiv promovarea pescuitului durabil, promovarea durabilă a activităţilor de acvacultură şi dezvoltarea unei economii durabile în zonele costiere, insulare şi continentale.

Bani mai mulţi pentru promovarea pescuitului durabil şi mult mai puţini pentru încetarea temporară a pescuitului

„Prima prioritate din program este promovarea pescuitului durabil şi de refacere a conservării resurselor biologice acvatice, căreia în mod orientativ i-am alocat în jur de 55 de milioane de euro. Alocările acestea sunt orientative, pentru că ulterior, odată cu implementarea programului, prin Comitetul de Monitorizare, putem să transferăm bani în funcţie de câţi absorbim pe o prioritate sau pe cealaltă. Aceşti bani trebuie să se regăsească în modernizarea infrastructurii pescăreşti şi a navelor de pescuit, tot aici intră şi modernizarea portului pescăresc de la Midia, construirea şi modernizarea locurilor de debarcare şi a adăposturilor de pescari în Delta Dunării, la Marea Neagră, dar şi pe Dunăre”, a menţionat oficialul MADR.

Potrivit sursei citate, în aceeaşi prioritate a fost alocată „o sumă infimă”, doar 580.000 de euro, mult mai mică faţă de primul program derulat după aderare, POP 2007-2013, pentru încetarea temporară a pescuitului.

Întrebat de ce au fost alocaţi bani pentru casare în viitorul program pentru pescuit şi acvacultură, dacă s-a dovedit că anterior a fost luată o decizie greşită, Ştefan a subliniat că suma a fost trecută pentru a-i ajuta pe pescarii autorizaţi care vor să îşi cumpere o nouă ambarcaţiune.

O altă activitate inclusă în prima prioritate vizează extinderea ariilor marine protejate şi colectarea şi predarea deşeurilor, a echipamentelor de pescuit abandonate, fondurile alocate depăşind 3,5 milioane de euro.

„România are astăzi 21% arie marină protejată din apele teritoriale şi directiva europeană impune să se ajungă la 30% până în 2027 şi atunci am trecut aceşti bani ca să ajutăm Ministerul Mediului, în speţă Agenţia Naţională de Arii Protejate”, a spus Gheorghe Ştefan.

Aproape jumătate din fondurile PAP 2021-2027, către activităţi de acvacultură, prelucrarea şi comercializarea produselor pescăreşti

Cea de-a doua prioritate din program – cea mai mare şi cea mai importantă – se referă la promovarea durabilă a activităţilor de acvacultură, prelucrarea şi comercializarea produselor pescăreşti şi de acvacultură, căreia i-au fost alocate orientativ 108 milioane de euro, aproape jumătate din bugetul total al programului.

În opinia sa, perspectiva de piaţă e foarte bună în continuare pentru păstrăv, deoarece România, pe lângă cele 4.500 de tone pe care le produce, mai importă o cantitate similară şi atunci pe viitorul program vor fi investitori care vor marşa în continuare pe acest sector.

Nici problema cormoranilor nu a fost omisă pe noul program de finanţare, ceea ce înseamnă că toţi fermierii piscicoli ar putea beneficia de compensaţii financiare nu doar cei incluşi în situl Natura 2000.

De asemenea, noul program pentru pescuit va avea o sumă consistentă, de circa 5 milioane de euro, pentru derularea unor campanii naţionale de promovare a consumului de peşte şi organizarea unor târguri specifice pescăreşti, similare cu cel organizat recent în curtea MADR.

Economia Albastră – Green Deal-ul sectorului pescăresc

A treia prioritate a programului este legată de dezvoltarea unei economii durabile în zonele costiere, insulare şi continentale şi are alocată o sumă orientativă de 54 de milioane de euro.

Nu în ultimul rând, o parte din banii PAP 2021-2027 se vor duce pe componenta de asistenţă tehnică pentru funcţionarea Autorităţii de Management. Gheorghe Ştefan a susţinut că pe actuala programare Comisia a fost „super zgârcită” cu statele membre, pentru că nu a permis fonduri mai mari de 6% din bugetul total pe această componentă, faţă de 12%-13% în programele anterioare, considerând că în prezent „avem mai multă experienţă”.

Ştefan spune că PAP 2021-2027 a fost depus la Comisie pe 24 iunie 2022, în urmă cu trei săptămâni au fost trimise ultimele observaţii, iar Comisia estimează că programul va fi aprobat până la sfârşitul anului.

Citește și: Află cum poți să îți cultivi pasiunea pentru grădinărit și să îți creezi mica ta seră