Povestea din spatele mănăstirii în care ar fi îngropat Vlad Țepeș. În 1970, arheologii au găsit un schelet fără craniu

După prima sa înlăturare de la domnie, Vlad Țepeș a comis o serie de atrocități care i-au adus supranumele de „Țepeș-Vodă”, scrie Gândul. Boierii acuzați de corupție și trădare erau trași în țeapă, iar negustorii sași povesteau cum membri ai familiilor lor, inclusiv copii, erau înfipți în țeapă și arși de vii. Atunci când otomanii au pătruns în Țara Românească, au descoperit câmpuri întinse presărate cu mii de țepi cu cadavre înfipte.

Citește și: Tradiție vs. reguli: coroanele de flori, interzise la înmormântări. În Arad, interdicția vine cu sancțiuni

Vlad Țepeș a rămas celebru și pentru atacul surpriză nocturn asupra taberei otomane de la Târgoviște, încercând să-l asasineze pe sultanul Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Ulterior, a fost închis de regele Ungariei, Matei Corvin, iar fratele său mai mic, Radu cel Frumos, sprijinit de otomani, i-a luat locul la conducerea Țării Românești.

Moartea lui Vlad Țepeș

Întors din captivitate, Vlad Țepeș și-a recăpătat tronul pentru a treia oară, dar a murit în circumstanțe misterioase la Snagov, pe timpul invaziei otomane. Laiotă Basarab a preluat domnia cu sprijinul otoman. Se spune că Vlad ar fi fost decapitat, iar capul său, înfipt într-o țeapă, ar fi fost trimis sultanului la Constantinopol, craniul nefiind recuperat vreodată.

Fără a mai aminti legenda care l-a inspirat pe Dracula, istoricii consideră că trupul voievodului a fost îngropat la Mânăstirea Comana, aflată la 35 km de București, în timp ce alții cred că odihna sa veșnică se află la Mânăstirea Snagov.

Mormântul lui Țepeș, la Mânăstirea Comana?

Mânăstirea Comana, lăcaș de cult ortodox situat în comuna Comana, județul Giurgiu, a fost inițial o mănăstire fortificată construită în 1462 de Vlad Țepeș. După moartea voievodului, mănăstirea a fost abandonată și complet demolată, fiind reconstruită în 1589 de voievodul Radu Șerban, cu ziduri de apărare și cinci turnuri.

Între 1699 și 1703, Șerban Cantacuzino a renovat mănăstirea, iar în 1861, dascălul și publicistul Ioan Brezoianu a descoperit fundația clădirii originale ridicate de Vlad Țepeș. În anii 1970, arheologii au găsit un schelet fără craniu, într-un sicriu degradat situat în cavoul mănăstirii originale, iar istoricul Constantin Rezachevici a speculat că ar putea fi trupul voievodului.

Alți istorici indică Mânăstirea Snagov ca posibil loc de înhumare al lui Vlad Țepeș. În 1933-1934, echipa condusă de Dinu Rosetti a descoperit un sicriu cu un schelet îmbrăcat în straie de voievod și cu obiecte de valoare, însă scheletul a dispărut înainte ca Muzeul de Istorie din București să înceapă analizele. Localnicii cred că trupul s-ar fi descompus rapid din cauza condițiilor meteo de pe insula mănăstirii din lacul Snagov.

Deasupra capacului sicriului a fost găsit doar un vas de ceramică, fără inscripții sau alte indicii că ar aparține voievodului. Matei Cazacu a sugerat că „doar pielea scalpului și a feței voievodului a fost trimisă la Poartă, nu craniul cu totul”, iar adevăratul mormânt ar fi „situat în mijlocul pronaosului, la o mare adâncime”. Astfel, Mânăstirea Snagov este considerată locul de veci al temutului domn, însă sub piatra funerară atribuită lui Vlad Țepeș nu se află niciun mormânt.

„Doar multe oase și fălci de cai. La o examinare mai atentă, am găsit aici o groapă preistorică, ceramică și… multe oase de animale.”, a scris Rosetti.

Vezi aici lucrarea istoricului Constantin Rezachevici: The Tomb of Vlad Tepes.

Citește și: Companiile preferă „angajații maturi, cu rate și copii”. Tinerii români, în topul șomajului din Europa: „Nu vrem să fim sclavi pe plantație”